Studiul VII – Trimestrul I

Vineri , 14 februarie 2014

Soarele apune la ora 17:42

 

Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, capitolele „La fântâna lui Iacov” (p. 183-195), „Taci, fii liniştită!” (p. 333-341), „Printre curse” (p. 460-462); Divina vindecare, capitolele „Ajutându-i pe cei ispitiţi” (p. 164-1699), „Lucrarea pentru cei necumpătaţi” (p. 171-182), „Ajutor pentru cei fără ocupaţie şi fără adăpost” (p. 183-200).

„Singurii oameni pe care nu i-a susţinut au fost aceia care se ţineau deoparte în orgoliul lor şi se uitau de sus la ceilalţi. […]

Cei căzuţi trebuie ajutaţi să creadă că nu este prea târziu pentru ei să fie oameni. Hristos l-a onorat pe om cu încrederea Sa, ajutându-l astfel să fie de onoare. El i-a tratat cu respect chiar şi pe aceia care căzuseră pe treptele cele mai de jos. Pentru Hristos, a fi în contact neîncetat cu vrăjmăşia, stricăciunea şi necurăţia însemna o durere continuă; însă El n-a rostit niciodată vreun cuvânt care să arate că sensibilitatea Sa suferise un şoc sau că gustul Său rafinat fusese ofensat. Oricare ar fi fost obiceiurile rele, prejudecăţile adânci sau pasiunile care stăpâneau fiinţele umane, El i-a întâmpinat pe toţi cu o blândeţe plină de milă. Când vom fi părtaşi ai Duhului Său, îi vom privi pe toţi oamenii ca pe fraţii noştri, având aceleaşi ispite şi încercări, căzând adesea şi luptându-se să se ridice din nou, războindu-se cu descurajările şi dificultăţile, însetând după compasiune şi ajutor. […] Atunci ne vom purta în aşa fel, încât să nu-i descurajăm sau să-i respingem, ci să trezim speranţa în inimile lor.” – Ellen G. White, Divina vindecare, p. 164, 165

Întrebări pentru discuţie

1. Ce atitudini ai nevoie să-ţi schimbi ca să devii un martor eficient pentru oamenii de la periferia societăţii? Ce obiceiuri împământenite în biserica ta ar trebui schimbate pentru ca ea să devină mai eficientă? Cum putem stabili nişte aşteptări rezonabile atunci când lucrăm pentru cei al căror caz este socotit a fi printre cele mai grele?

2. Cum a evitat Isus să scuze păcatul şi să îi condamne pe păcătoşi? Cum a folosit El încrederea şi încurajarea pentru a schimba radical direcţia spre care se îndreptau oamenii dispreţuiţi de la acea dată? Oamenii de la periferia societăţii erau în general suspicioşi faţă de conducătorii religioşi. Cum a procedat Isus ca să le câştige încrederea?

3. Ce bariere stau între oamenii de la periferia societăţii şi biserica ta? Cum pot fi dărâmate aceste bariere?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL I

Eclesiastul 10

 
1. Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
2. Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stânga lui.
3. Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea şi spune tuturor că este un nebun!
4. Când izbucneşte împotriva ta mânia celui ce stăpâneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sângele rece te păzeşte de mari păcate.
5. Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine de la cel ce cârmuieşte;
6. nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
7. Am văzut robi călare, şi voievozi mergând pe jos ca nişte robi.
8. Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi cine surpă un zid va fi muşcat de un şarpe.
9. Cine sfărâmă pietre este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
10. Când se toceşte fierul şi rămâne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înţelepciune.
11. Când muşcă şarpele, fiindcă n-a fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câştig din meşteşugul lui.
12. Cuvintele unui înţelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
13. Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
14. Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcar că omul nu ştie ce se va întâmpla; şi cine-i va spune ce va fi după el?
15. Truda nebunului oboseşte pe cel ce nu cunoaşte drumul spre cetate.
16. Vai de tine, ţară al cărei împărat este un copil şi ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineaţă!
17. Ferice de tine, ţară al cărei împărat este de neam mare şi ai cărei voievozi mănâncă la vremea potrivită ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
18. Când mâinile sunt leneşe, se lasă grinda, şi, când se lenevesc mâinile, plouă în casă.
19. Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
20. Nu blestema pe împărat, nici chiar în gând, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO