marți, 28 ianuarie 2014
0

Vindecarea minţii şi a trupului

 

Studiul V – Trimestrul I

Marți , 28 ianuarie 2014

 

Domnul Isus Şi-a făcut ucenici însănătoşind trupul şi mintea oamenilor. În multe cazuri, pacienţii Săi sufereau atât psihic, cât şi fizic. Totuşi obiectivul Său final nu a fost niciodată simpla refacere fizică, ci ucenicia. În urma recăpătării sănătăţii, oamenii beneficiau de douăzeci, de cincizeci sau poate de şaptezeci şi cinci de ani buni de viaţă, pe când, în urma formării ca ucenici, ei beneficiau de viaţa veşnică împreună cu El.

În Luca 8:26-39, omul posedat de demoni din ţinutul gherghesenilor L-a implorat pe Isus, după ce a fost vindecat, să-i permită să rămână cu El, însă Domnul l-a trimis la familia şi la concetăţenii lui ca să le povestească experienţa sa. Mărturia lui avea să fie convingătoare datorită eliberării sale minunate.

Luca 8

26. Au venit cu corabia în ţinutul gherghesenilor, care este în dreptul Galileii.
27. Când a ieşit Isus la ţărm, L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de mai mulţi draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină şi nu-şi avea locuinţa într-o casă, ci în morminte.
28. Când a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuţit, a căzut jos înaintea Lui şi a zis cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te rog nu mă chinui.”
29. Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela pe care pusese stăpânire de multă vreme; era păzit, legat cu cătuşe la mâini şi cu obezi la picioare, dar rupea legăturile şi era gonit de dracul prin pustiuri.
30. Isus l-a întrebat: „Cum îţi este numele?” „Legiune”, a răspuns el; pentru că intraseră mulţi draci în el.
31. Şi dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în Adânc.
32. Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care păşteau. Şi dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le-a dat voie.
33. Dracii au ieşit din omul acela, au intrat în porci, şi turma s-a repezit de pe râpă în lac şi s-a înecat.
34. Porcarii, când au văzut ce se întâmplase, au fugit şi au dat de veste în cetate şi prin sate.
35. Oamenii au ieşit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus şi au găsit pe omul din care ieşiseră dracii şezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat şi în toate minţile; şi i-a apucat frica.
36. Cei ce văzuseră cele petrecute le-au povestit cum fusese vindecat cel stăpânit de draci.
37. Tot norodul din ţinutul gherghesenilor a rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Isus S-a suit într-o corabie şi S-a întors.
38. Omul din care ieşiseră dracii Îl ruga să-i dea voie să rămână cu El. Dar Isus l-a trimis acasă şi i-a zis:
39. „Întoarce-te acasă şi povesteşte tot ce ţi-a făcut Dumnezeu.” El a plecat şi a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus.

3. Studiază Matei 6:19-34; 1 Petru 5:7; 2 Corinteni 4:7-10; Filipeni 4:4-9 şi 1 Ioan 3:20-22. Cum pot ajuta principiile prezentate în aceste pasaje să îi elibereze pe oameni de anxietatea, de vinovăţia şi de ruşinea care constituie cauza multor afecţiuni psihice?

Matei 6

19. Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii;
20. ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.
21. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
22. Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
23. dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
24. Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.
25. De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
26. Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?
27. Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
28. Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
29. totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
30. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
31. Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?”
32. Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.
33. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
34. Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.

1 Petru 5

7. Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi.

2 Corinteni 4

7. Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi.
8. Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strâmtorare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi;
9. prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar nu omorâţi.
10. Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorârea Domnului Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru.

Filipeni 4

4. Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă!
5. Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape.
6. Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.
7. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.
8. Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
9. Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.

1 Ioan 3

20. în orice ne osândeşte inima noastră; căci Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi cunoaşte toate lucrurile.
21. Preaiubiţilor, dacă nu ne osândeşte inima noastră, avem îndrăzneală la Dumnezeu.
22. Şi orice vom cere vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui.

Uneori, suferinţa corpului are o cauză psihică. Această relaţie dintre minte şi corp a fost confirmată de ştiinţa medicală. Anxietatea îi predispune pe unii la afecţiuni ale stomacului. Mânia nestăpânită este un factor declanşator al bolilor coronariene. Când le prezentăm oamenilor principiile sănătăţii mintale, este necesar să subliniem importanţa încrederii în Dumnezeu, conducându-i într-un mod natural spre angajamentul spiritual personal şi spre ucenicia totală.

„Fiecare zi îşi are poverile ei, grijile şi încurcăturile ei şi, când ne întâlnim, cât de dispuşi suntem să vorbim despre greutăţile şi despre încercările noastre! Atâtea necazuri împrumutate dau buzna, atâtea temeri sunt îngăduite, o aşa povară de nelinişte este redată în cuvinte, încât s-ar putea crede că nu avem un Mântuitor iubitor şi plin de milă, gata să asculte toate cererile noastre şi să ne fie un ajutor întotdeauna prezent în caz de nevoie.” – Ellen G. White, Calea către Hristos, p. 121

Umblarea îndeaproape cu Domnul nu este o garanţie a sănătăţii depline, dar este ştiut că pacea minţii care vine din cunoaşterea lui Dumnezeu poate avea un impact pozitiv asupra noastră, chiar şi sub aspect fizic. În ce moduri practice ne putem forma obiceiul de a aplica la viaţa noastră principiile prezentate în secţiunea de astăzi a studiului, mai ales dacă avem tendinţa să ne îngrijorăm?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL I

Pildele sau Proverbele lui Solomon 24

 
1. Nu pizmui pe oamenii cei răi şi nu dori să fii cu ei;
2. căci inima lor se gândeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. –
3. Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
4. prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
5. Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
6. Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. –
7. Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. –
8. Cine se gândeşte să facă rău se cheamă un om plin de răutate. –
9. Gândul celui nebun nu este decât păcat, şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni. –
10. Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. –
11. Izbăveşte pe cei târâţi la moarte şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi. –
12. Dacă zici: „Ah! N-am ştiut!”… Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? –
13. Fiule, mănâncă miere, căci este bună, şi fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14. Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor şi nu ţi se va tăia nădejdea. –
15. Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit şi nu-i tulbura odihna.
16. Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17. Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău şi să nu ţi se înveselească inima când se poticneşte el,
18. ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el. –
19. Nu te mânia din pricina celor ce fac rău şi nu pizmui pe cei răi!
20. Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. –
21. Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!
22. Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândurora! –
23. Iată ce mai spun înţelepţii: „Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.” –
24. Pe cine zice celui rău: „Tu eşti bun!” îl blestemă popoarele şi-l urăsc neamurile.
25. Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvântare vine peste ei. –
26. Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
27. Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. –
28. Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? –
29. Nu zice: „Cum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu, îi voi răsplăti după faptele lui!” –
30. Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om fără minte.
31. Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32. M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33. „Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!”…
34. Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO