Chemarea la ucenicie adresată copiilor

Studiul IV – Trimestrul I

Sâmbătă , 18 ianuarie 2014

Soarele apune la ora 17:06

 

Pentru studiul din săptămâna aceasta, citeşte: Psalmii 127:3-5; Deuteronomul 6:6,7; Luca 2:40-52; Matei 18:1-6,10-14; Marcu 10:13-16.

Sabat după-amiază

Textul de memorat: „Şi I-au zis: «Auzi ce zic aceştia?» «Da» le-a răspuns Isus. «Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: ’Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug.’?»” (Matei 21:16)

În dorinţa noastră de a predica Evanghelia în toată lumea şi de a face ucenici din orice neam, nu trebuie să uităm o categorie de vârstă foarte importantă: copiii!

Studiile de cercetare creştine asupra copiilor şi tinerilor diferă în multe privinţe, dar, indiferent de confesiunea în cadrul căreia sunt realizate, toate relevă unul şi acelaşi lucru: că majoritatea creştinilor şi-au predat viaţa lui Hristos la o vârstă relativ tânără şi că mai puţini convertiţi provin din rândul populaţiei mature. Multe biserici par să ignore această realitate atunci când alcătuiesc planuri de evanghelizare, alegând să direcţioneze cea mai mare parte a resurselor lor spre populaţia adultă. Se pare că şi primii ucenici au subestimat valoarea lucrării cu copiii. Domnul Hristos a respins atitudinea lor, oferindu-le copiilor un loc lângă El şi, mai mult chiar, acordându-le prioritate. Şi noi trebuie să procedăm la fel!

Un proiect pentru inima ta

De meditat: De ce avem atâtea neînţelegeri și suntem atât de triști?

„Bunătatea înfrumuseţează viaţa, împăcând toate neînţelegerile; ea limpezește ce este încurcat, ușurează ce este greu, înveselește ce este trist.” – Lev Nicolaevici Tolstoi

Rugăciune: Te rog, Tată, ajută-mă să renunţ la ceartă și să apelez la bunătate.

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL I

Pildele sau Proverbele lui Solomon 14

 

1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. –

2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. –

3. În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. –

4. Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. –

5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. –

6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. –

7. Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. –

8. Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. –

9. Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. –

10. Inima îşi cunoaşte necazurile şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –

11. Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –

12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –

13. De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. –

14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. –

15. Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –

16. Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. –

17. Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. –

18. Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. –

19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. –

20. Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. –

21. Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. –

22. În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23. Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. –

24. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. –

25. Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. –

26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. –

27. Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. –

28. Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. –

29. Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –

30. O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. –

31. Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. –

32. Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. –

33. Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. –

34. Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. –

35. Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO