„Cortul lui Dumnezeu cu oamenii”

 

Studiul 2 – Trimestrul IV

Joi , 10 octombrie 2013

 

5. Citeşte Apocalipsa 7:15-17. Unde se află cei răscumpăraţi şi cum sunt ei descrişi în acest pasaj?

Apocalipsa 7

15. Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu şi-I slujesc zi şi noapte în Templul Lui. Cel ce şade pe scaunul de domnie Îşi va întinde peste ei cortul Lui.

16. Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arşiţă.

17. Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii, şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.”

În versetele acestea, cei răscumpăraţi sunt descrişi ca fiind împăraţi şi preoţi care slujesc în palatul şi în templul lui Dumnezeu (Apocalipsa 1:6; 5:10; 20:6). Făgăduinţa potrivit căreia „Cel ce şade pe scaunul de domnie Îşi va întinde peste ei cortul Lui” (Apocalipsa 7:15) face trimitere la sanctuarul din pustie, prin intermediul căruia Dumnezeu a fost prezent în mijlocul Israelului antic, în calitate de Conducător al său. Pe Noul Pământ, sanctuarul redevine locul perfect în care Dumnezeu Se întâlneşte cu cei răscumpăraţi. Sanctuarul înseamnă adăpost, protecţie şi viaţă deplină în prezenţa lui Dumnezeu şi a lui Hristos. Cel care a locuit printre oameni (Ioan 1:14) Îşi întinde acum cortul peste sfinţii Săi, astfel încât ei să poată locui în templul Său, în prezenţa Sa.

Apocalipsa 1

6. şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.

Apocalipsa 5

10. Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împărăţi pe pământ!”

Apocalipsa 20

6. Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor împărăţi cu El o mie de ani.

Ioan 1

14. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl.

6. Citeşte Apocalipsa 21:1-22. Cum este descris aici Noul Ierusalim? Ce asemănări poţi descoperi aici între sfânta cetate şi sanctuar?

Apocalipsa 21

1. Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era.

2. Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.

3. Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.

4. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”

5. Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate.”

6. Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.

7. Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.

8. Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”

9. Apoi unul din cei şapte îngeri, care ţineau cele şapte potire pline cu cele din urmă şapte urgii, a venit şi a vorbit cu mine, şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului!”

10. Şi m-a dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer de la Dumnezeu,

11. având slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră preascumpă, ca o piatră de jasp, străvezie ca cristalul.

12. Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece porţi, şi, la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel.

13. Spre răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi, şi spre apus, trei porţi.

14. Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.

15. Îngerul care vorbea cu mine avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei.

16. Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înălţimea erau deopotrivă.

17. I-a măsurat şi zidul, şi a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.

18. Zidul era zidit de jasp, şi cetatea era de aur curat, ca sticla curată.

19. Temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de jasp; a doua, de safir; a treia, de calcedonie; a patra, de smarald;

20. a cincea, de sardonix; a şasea, de sardiu; a şaptea, de crisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de crisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist.

21. Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era de aur curat, ca sticla străvezie.

22. În cetate n-am văzut niciun Templu; pentru că Domnul Dumnezeul cel Atotputernic ca şi Mielul sunt Templul ei.

Ioan nu vede niciun templu în Noul Ierusalim (Apocalipsa 21:22), dar aceasta nu înseamnă că nu există un templu. Însuşi Noul Ierusalim este templul şi „cortul lui Dumnezeu” (Apocalipsa 21:3). În descrierea cetăţii, putem identifica mai multe elemente specifice sanctuarului: ea este „sfântă” şi coboară „din cer” (Apocalipsa 21:2,10); are formă cubică la fel ca Locul Preasfânt (Apocalipsa 21:16; 1 Împăraţi 6:20); la fel ca în templu, nici în cetate nu poate intra „nimic întinat” (Apocalipsa 21:27) şi, lucrul cel mai important, Dumnezeu este prezent în ea. Putem locui împreună cu Dumnezeu în sanctuarul Său şi putem avea cea mai strânsă relaţie posibilă cu El (Apocalipsa 21:3,7)! Acesta este scopul planului de mântuire.

Apocalipsa 21

22. În cetate n-am văzut niciun Templu; pentru că Domnul Dumnezeul cel Atotputernic ca şi Mielul sunt Templul ei.

Apocalipsa 21

3. Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.

Apocalipsa 21

2. Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.

10. Şi m-a dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer de la Dumnezeu,

Apocalipsa 21

16. Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înălţimea erau deopotrivă.

1 Imparati 6

20. Locul Preasfânt avea douăzeci de coţi lungime, douăzeci de coţi lăţime şi douăzeci de coţi înălţime. Solomon l-a căptuşit cu aur curat. A făcut înaintea Locului Preasfânt un altar de lemn de cedru şi l-a acoperit cu aur.

Apocalipsa 21

27. Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în Cartea Vieţii Mielului.

Apocalipsa 21

3. Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.

7. Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.

Putem trăi o veşnicie în relaţie strânsă cu Dumnezeu? Atunci, cât de important este să avem şi acum o comuniune strânsă cu Dumnezeu?

*

**************

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV

Psalmii 64

 

1. (Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.) Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem! Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrăjmaşului de care mă tem!

2. Păzeşte-mă de uneltirile celor răi, de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!

3. Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare ca nişte săgeţi,

4. ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat: trag asupra lui pe neaşteptate, fără nicio frică.

5. Ei se îmbărbătează în răutatea lor, se sfătuiesc împreună ca să întindă curse şi zic: „Cine ne va vedea?”

6. Pun la cale nelegiuiri şi zic: „Iată-ne gata, planul este făcut!” O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!

7. Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor: deodată, iată-i loviţi.

8. Limba lor le-a pricinuit căderea; şi toţi cei ce-i văd clatină din cap.

9. Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică şi mărturisesc: „Iată ce a făcut Dumnezeu”, şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!

10. Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO