Studiul 10 – Trimestrul III

Duminică , 1 septembrie 2013

 

În viaţa ucenicilor observăm o creştere spirituală constantă în umblarea lor cu Domnul Isus. În momentul în care au primit chemarea de a-L urma, atitudinile şi faptele lor nu reflectau nici pe departe frumuseţea caracterului Său.

1. Ce mentalitate aveau Iacov şi Ioan? Luca 9:51-56; Matei 20:20-28.

Luca 9

51. Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi-a îndreptat faţa hotărât să meargă la Ierusalim.
52. A trimis înainte nişte soli, care s-au dus şi au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit.
53. Dar ei nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim.
54. Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: „Doamne, vrei să poruncim să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut Ilie?”
55. Isus S-a întors spre ei, i-a certat şi le-a zis: „Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi!
56. Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.” Şi au plecat în alt sat.

Matei 20

20. Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus împreună cu fiii ei şi I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere.
21. El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Porunceşte”, I-a zis ea, „ca, în Împărăţia Ta, aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta.”
22. Drept răspuns Isus a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei.
23. Şi El le-a răspuns: „Este adevărat că veţi bea paharul Meu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu; dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.”
24. Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi.
25. Isus i-a chemat şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpânire.
26. Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru;
27. şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob.
28. Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.”

Iacov şi Ioan aveau câteva defecte grave de caracter. În această situaţie, ei nu erau pregătiţi să reprezinte dragostea divină înaintea lumii şi nu erau apţi să le proclame altora mesajul harului, atâta vreme cât harul nu schimbase mai întâi viaţa lor.

În pofida acestor defecte grave de caracter, ei aveau dorinţa profundă de a reflecta mai mult caracterul Domnului Isus şi îşi doreau o transformare şi o reformă la nivelul atitudinilor. Creşterea şi schimbarea sunt o parte firească a experienţei creştine.

2. Citeşte 1 Ioan 2:1-9. Ce ne spun aceste versete despre marile schimbări care au avut loc în viaţa lui Ioan în anii care au urmat după răstignirea Domnului Isus? Ce învăţăm despre ce înseamnă să fii un urmaş al lui Isus?

1 Ioan 2

1. Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit.
2. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.
3. Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui.
4. Cine zice: „Îl cunosc”, şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el.
5. Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită; prin aceasta ştim că suntem în El.
6. Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus.
7. Preaiubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care aţi avut-o de la început. Porunca aceasta veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit.
8. Totuşi vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atât cu privire la El, cât şi cu privire la voi; căci întunericul se împrăştie, şi lumina adevărată şi răsare chiar.
9. Cine zice că este în lumină, şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneric până acum.

Este atât de uşor să te descurajezi din cauza ritmului tău poate prea lent de creştere spirituală, mai ales dacă îţi doreşti foarte mult redeşteptarea şi reforma. Când eşti descurajat, când simţi că viaţa ta spirituală este un eşec şi că în final vei fi pierdut, ce făgăduinţe biblice poţi revendica pentru a nu abandona lupta? De ce poţi avea asigurarea mântuirii, în ciuda defectelor personale?

*******

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III

Psalmii 25

1. (Un psalm al lui David.) La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
2. În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine!
3. Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine: ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.
4. Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale.
5. Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea!
6. Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sunt veşnice.
7. Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
8. Domnul este bun şi drept: de aceea arată El păcătoşilor calea.
9. El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.
10. Toate cărările Domnului sunt îndurare şi credincioşie pentru cei ce păzesc legământul şi poruncile Lui.
11. Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este!
12. Cine este omul care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă.
13. El va locui în fericire, şi sămânţa lui va stăpâni ţara.
14. Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi legământul făcut cu El le dă învăţătură.
15. Eu îmi întorc necurmat ochii spre Domnul, căci El îmi va scoate picioarele din laţ.
16. Priveşte-mă şi ai milă de mine, căci sunt părăsit şi nenorocit.
17. Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu!
18. Uită-Te la ticăloşia şi truda mea şi iartă-mi toate păcatele mele.
19. Vezi cât de mulţi sunt vrăjmaşii mei şi cu ce ură mare mă urmăresc.
20. Păzeşte-mi sufletul şi scapă-mă! Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine când mă încred în Tine!
21. Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea, când îmi pun nădejdea în Tine!
22. Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO