Studiu suplimentar
Studiul 7 – Trimestrul III
Vineri , 16 august 2013
Soarele apune la ora 20:19
„În aceşti primi ucenici era înfăţişată o vădită diversitate. Ei aveau să fie învăţătorii lumii şi au reprezentat o varietate foarte mare de tipuri de caracter. Pentru a duce mai departe cu succes lucrarea la care fuseseră chemaţi, bărbaţii aceştia, atât de diferiţi prin trăsăturile naturale de caracter şi prin obiceiurile vieţii, aveau nevoie să ajungă la o unitate în simţire, gândire şi faptă. Era ţinta Domnului Hristos să înfăptuiască această unitate. În vederea acestui scop, El a căutat să-i aducă în unire cu El Însuşi.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 20
Întrebări pentru discuţie
1. De ce este atât de importantă pentru noi structura unificatoare a bisericii? Ce s-ar întâmpla cu misiunea noastră, cu mesajul nostru şi cu biserica noastră în ansamblu, dacă bisericile locale, conferinţele, uniunile şi diviziunile ar acţiona independent?
2. Răspundeţi în cadrul grupei la întrebarea: De ce sunt adventist de ziua a şaptea?
3. Unitatea bisericii este foarte importantă. Există totuşi alte lucruri mai importante decât unitatea? Care sunt acestea? De exemplu, Pavel a scris următoarele cuvinte: „Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o evanghelie deosebită de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema!” (Galateni 1:8,9). Ce s-a întâmplat în acest caz cu unitatea?
4. Meditează mai mult la importanţa crucială a mesajului şi a misiunii noastre pentru identitatea pe care o avem, ca adventişti de ziua a şaptea. În definitiv, care ar fi scopul existenţei noastre dacă ne-am pierde mesajul unic în lume? Pe de altă parte, ce alte lucruri ne unesc ca adventişti de ziua a şaptea? Ce alte lucruri ne definesc, în afară de misiune şi mesaj? De ce sunt importante şi aceste aspecte?
5. De ce este unitatea esenţială pentru redeşteptare şi reformă?
*******
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III
Psalmii 9
1. (Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca şi „Mori pentru fiul”. Un psalm al lui David.) Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui. 2. Voi face din Tine bucuria şi veselia mea, voi cânta Numele Tău, Dumnezeule preaînalt, 3. pentru că vrăjmaşii mei dau înapoi, se clatină şi pier dinaintea Ta. 4. Căci Tu îmi sprijini dreptatea şi pricina mea şi stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept. 5. Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău, le ştergi numele pentru totdeauna şi pe vecie. 6. S-au dus vrăjmaşii! N-au rămas din ei decât nişte dărâmături veşnice! Nişte cetăţi dărâmate de Tine! Li s-a şters pomenirea! 7. Ei s-au dus, dar Domnul împărăţeşte în veac şi Şi-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată. 8. El judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire. 9. Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz. 10. Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne! 11. Cântaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion, vestiţi printre popoare isprăvile Lui! 12. Căci El răzbună sângele vărsat şi Îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor. 13. Ai milă de mine, Doamne! Vezi ticăloşia în care mă aduc vrăjmaşii mei şi ridică-mă din porţile morţii, 14. ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului şi să mă bucur de mântuirea Ta. 15. Neamurile cad în groapa pe care au făcut-o şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns. 16. Domnul Se arată, face dreptate şi prinde pe cel rău în lucrul mâinilor lui. (Joc de instrumente. Oprire) 17. Cei răi se întorc la Locuinţa morţilor: toate neamurile care uită pe Dumnezeu. 18. Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie, nădejdea celor sărmani nu piere pe vecie. 19. Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul; neamurile să fie judecate înaintea Ta! 20. Aruncă groaza în ei, Doamne, ca să ştie popoarele că nu sunt decât oameni! (Oprire) Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
