Studiul 4 – Trimestrul II

Duminică , 21 aprilie 2013

 

1. Citeşte Amos 1 şi 2. De ce trimite Dumnezeu o avertizare înainte de a pedepsi?

Amos 1

1. Cuvintele lui Amos, unul din păstorii din Tecoa, vedeniile pe care le-a avut el despre Israel, pe vremea lui Ozia, împăratul lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel, cu doi ani înaintea cutremurului de pământ.
2. El a zis: „Domnul răcneşte din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim. Păşunile păstorilor jelesc, şi vârful Carmelului este uscat.”
3. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale Damascului, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au treierat Galaadul cu treierătoarea de fier.
4. De aceea voi trimite foc în casa lui Hazael, care va mistui palatele lui Ben-Hadad.
5. Voi sfărâma zăvoarele Damascului şi voi nimici cu desăvârşire pe locuitorii din Bicat-Aven, împreună cu cel ce ţine toiagul de cârmuire în Bet-Eden; şi poporul Siriei va fi dus rob la Chir, zice Domnul.”
6. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale Gazei, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au luat pe toţi oamenii prinşi de război şi i-au dat Edomului:
7. de aceea voi trimite foc în zidurile Gazei, şi-i va mistui palatele.
8. Voi nimici cu desăvârşire pe locuitorii din Asdod şi pe cel ce ţine toiagul împărătesc în Ascalon; Îmi voi întoarce mâna împotriva Ecronului, şi ce va mai rămâne din filisteni va pieri, zice Domnul Dumnezeu.”
9. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale Tirului, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au luat pe toţi oamenii prinşi de război şi i-au dat Edomului, şi nu s-au gândit la legământul frăţesc.
10. De aceea voi trimite foc în zidurile Tirului, şi-i va mistui palatele.”
11. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale Edomului, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că a urmărit pe fraţii săi cu sabia, înăbuşindu-şi mila, a dat drumul mâniei şi îşi ţinea întruna urgia.
12. De aceea voi trimite foc peste Teman, şi va mistui palatele Boţrei.”
13. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale copiilor lui Amon, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au spintecat pântecele femeilor însărcinate ale Galaadului, ca să-şi mărească ţinutul:
14. de aceea voi aprinde focul în zidurile Rabei, şi-i va mistui palatele, în mijlocul strigătelor de război, în ziua luptei, şi în mijlocul vijeliei, în ziua furtunii.
15. Şi împăratul lor va merge în robie, el şi căpeteniile lui împreună cu el, zice Domnul.”

Amos 2

1. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale Moabului, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că a ars, a ars până le-a făcut var, oasele împăratului Edomului,
2. de aceea voi trimite foc în Moab, şi va mistui palatele Cheriotului; şi Moabul va pieri în mijlocul zarvei, în mijlocul strigătelor de război şi sunetului trâmbiţei.
3. Voi nimici cu desăvârşire pe judecător din mijlocul lui şi voi ucide pe toate căpeteniile lui împreună cu el, zice Domnul.”
4. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale lui Iuda, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au nesocotit Legea Domnului şi n-au păzit poruncile Lui, ci s-au lăsat duşi în rătăcire de idolii cei mincinoşi după care au umblat şi părinţii lor;
5. de aceea voi trimite foc în Iuda, şi va mistui palatele Ierusalimului.”
6. Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale lui Israel, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au vândut pe cel neprihănit pe bani şi pe sărac, pe o pereche de încălţăminte.
7. Ei doresc să vadă ţărâna pământului pe capul celor sărmani şi calcă în picioare dreptul celor nenorociţi. Fiul şi tatăl se duc la aceeaşi fată, ca să pângărească Numele Meu cel sfânt.
8. Se întind lângă fiecare altar pe haine luate ca zălog şi beau în casa dumnezeilor lor amenda celor osândiţi de ei.
9. Şi totuşi Eu am nimicit dinaintea lor pe amoriţi, care erau cât cedrii de înalţi şi tari ca stejarii; le-am nimicit roadele din vârf până în rădăcini.
10. Şi Eu v-am scos din ţara Egiptului, şi v-am povăţuit patruzeci de ani în pustiu, ca să vă dau în stăpânire ţara amoriţilor.
11. Am ridicat proroci dintre fiii voştri şi nazirei dintre tinerii voştri. Nu este aşa, copii ai lui Israel? – zice Domnul…
12. Iar voi aţi dat nazireilor să bea vin, şi prorocilor le-aţi poruncit: „Nu prorociţi!”
13. Iată, vă voi stropşi cum stropşeşte pământul carul încărcat cu snopi,
14. aşa că cel iute nu va putea să fugă, iar cel tare nu se va putea sluji de tăria lui, şi omul viteaz nu-şi va scăpa viaţa.
15. Cel ce mânuieşte arcul nu va putea să ţină piept, cel iute de picioare nu va scăpa, şi călăreţul nu-şi va scăpa viaţa;
16. iar cel mai inimos dintre războinici va fugi în pielea goală în ziua aceea, zice Domnul.”

Primele două capitole din cartea lui Amos conţin şapte profeţii împotriva popoarelor învecinate cu Israel şi, la sfârşit, o profeţie împotriva lui Israel. Popoarele străine nu sunt chemate la judecată pur şi simplu pentru faptul că sunt duşmanii lui Israel, ci din cauză că au încălcat principiile universale ale drepturilor omului. Remarcăm în mod deosebit două motive de condamnare: lipsa de loialitate şi lipsa de milă.

Spre exemplu, Tirul era o mare cetate comercială situată la nord de Israel. Această cetate insulară se mândrea cu fortificaţiile ei de neînvins. Mai mult, conducătorii ei încheiaseră acorduri de pace cu mai multe naţiuni vecine (cu filistenii, de pildă). Tirul se aliase cu Israelul printr-un „legământ frăţesc” în timpul domniei împăraţilor David şi Solomon (1 Împăraţi 5:1,12) şi chiar în timpul domniei regelui Ahab (1 Împăraţi 16:30,31). De aceea, nu ne surprinde faptul că în 1 Împăraţi 9:13, Hiram, regele Tirului, îl numeşte pe Solomon „frate”.

1 Imparati 5

1. Hiram, împăratul Tirului, a trimis pe slujitorii săi la Solomon; căci auzise că fusese uns împărat în locul tatălui său, şi el iubise totdeauna pe David.
12. Domnul a dat înţelepciune lui Solomon, cum îi făgăduise. Între Hiram şi Solomon a fost pace, şi au făcut legământ împreună.

1 Imparati 16

30. Ahab, fiul lui Omri, a făcut ce este rău înaintea Domnului, mai mult decât toţi cei ce fuseseră înaintea lui.
31. Şi, ca şi cum ar fi fost puţin lucru pentru el să se dedea la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a mai luat de nevastă şi pe Izabela, fata lui Etbaal, împăratul sidonienilor, şi a slujit lui Baal şi s-a închinat înaintea lui.

1 Imparati 9

13. şi a zis: „Ce cetăţi mi-ai dat, frate?” Şi le-a numit ţara Cabul, nume pe care le-au păstrat până în ziua de azi.

Ulterior, locuitorii Tirului au încălcat „legământul frăţesc”. Ei nu au fost condamnaţi pentru faptul că au luat prizonieri de război din Israel, ci pentru că i-au dat pe mâna edomiţilor, duşmanii israeliţilor. Locuitorii Tirului se făceau vinovaţi de cruzimile la care îi supuseseră edomiţii pe aceşti prizonieri. Din perspectiva lui Dumnezeu, cel care asistă la un delict şi îl aprobă este tot atât de vinovat ca şi cel care îl comite.

Dumnezeu este Stăpânul întregului pământ şi destinul tuturor oamenilor se află în mâinile Sale. Planurile şi preocupările Sale trec dincolo de graniţele Israelului. Dumnezeu este Domnul tuturor popoarelor; El este preocupat de evenimentele din întreaga lume. El este Creatorul care le dă viaţă tuturor, de aceea toţi oamenii sunt chemaţi să dea socoteală înaintea Sa.

Cine nu se cutremură de durere când vede ce nedreptăţi strigătoare la cer se petrec în lume? Dacă nu ar exista Dumnezeu, am mai avea speranţa că se va face dreptate într-o zi? Ce înseamnă pentru tine făgăduinţa că Dumnezeu va aduce lumea la judecată şi va face dreptate? Ce putem face pentru a ne întări credinţa în această făgăduinţă, în ciuda tuturor nedreptăţilor din jurul nostru?

=================================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

 2 Cronici 3

1. Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său, David, în locul pregătit de David în aria lui Ornan, iebusitul.
2. A început să zidească în a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei lui.
3. Iată pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu: Lungimea, în coţi de măsura cea veche a coţilor, era de şaizeci de coţi, iar lăţimea, de douăzeci de coţi.
4. Pridvorul dinainte avea douăzeci de coţi lungime, cât era de lată Casa, şi o sută douăzeci de coţi înălţime; Solomon l-a acoperit pe dinăuntru cu aur curat.
5. A îmbrăcat cu lemn de chiparos Casa cea mare, a acoperit-o cu aur curat şi a săpat pe ea finici şi împletituri de lănţişoare.
6. A acoperit Casa cu pietre scumpe ca podoabă; şi aurul era aur din Parvaim.
7. A acoperit cu aur Casa, bârnele, pragurile, pereţii şi uşile şi a pus să sape heruvimi pe pereţi.
8. A făcut casa Locului Preasfânt. Ea era lungă de douăzeci de coţi, cât lărgimea Casei, şi largă de douăzeci de coţi. A acoperit-o cu aur curat, care preţuia şase sute de talanţi.
9. Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A îmbrăcat cu aur şi odăile de sus.
10. A făcut în casa Locului Preasfânt doi heruvimi săpaţi şi i-a acoperit cu aur.
11. Aripile heruvimilor aveau o lungime de douăzeci de coţi. Aripa celui dintâi, lungă de cinci coţi, atingea zidul Casei; şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, atingea aripa celui de-al doilea heruvim.
12. Aripa celui de-al doilea heruvim, lungă de cinci coţi, atingea zidul Casei; şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, se unea cu aripa celui dintâi heruvim.
13. Aripile acestor heruvimi, întinse, aveau douăzeci de coţi. Ei stăteau în picioare, cu faţa întoarsă spre Casă.
14. A făcut perdeaua albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire şi a lucrat heruvimi pe ea.
15. A făcut înaintea Casei doi stâlpi de treizeci şi cinci de coţi înălţime, cu un cap de cinci coţi în vârful lor.
16. A făcut nişte reţele, ca acelea care erau în Locul Preasfânt, şi le-a pus pe vârful stâlpilor. Apoi a făcut o sută de rodii pe care le-a pus pe reţele.
17. A aşezat stâlpii în partea dinainte a Templului, unul la dreapta, şi altul la stânga; a numit pe cel de la dreapta Iachin, şi pe cel de la stânga, Boaz.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO