miercuri, 10 aprilie 2013
0

Mila mai puternică decât mânia

Studiul 2 – Trimestrul II

Miercuri , 10 aprilie 2013

 

6. „Ce declară Domnul despre mila şi dragostea Sa faţă de Israel? Osea 11:8,9

Osea 11

8. Cum să te dau, Efraime? Cum să te predau, Israele? Cum să-ţi fac ca Admei? Cum să te fac ca Ţeboimul? Mi se zbate inima în Mine şi tot lăuntrul Mi se mişcă de milă!
9. Nu voi lucra după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim; căci Eu sunt Dumnezeu, nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlocul tău şi nu voi veni să prăpădesc.

Pasajul acesta este ca o fereastră deschisă spre inima lui Dumnezeu: va permite ca acest copil al Său răzvrătit să fie omorât cu pietre, aşa cum cerea Legea (Deuteronomul 21:18-21; vezi şi Geneza 19:17-23)?

Deuteronomul 21

18. Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui, şi nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit,
19. tatăl şi mama să-l ia şi să-l ducă la bătrânii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte.
20. Să spună bătrânilor cetăţii lui: „Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru şi este lacom şi beţiv.”
21. Şi toţi oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre şi să moară. Astfel să cureţi răul din mijlocul tău, pentru ca tot Israelul s-audă şi să se teamă.

Geneza 19

17. După ce i-au scos afară, unul din ei a zis: „Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi şi să nu te opreşti în vreun loc din câmpie: scapă la munte, ca să nu pieri.”
18. Lot le-a zis: „O! nu, Doamne!
19. Iată că am căpătat trecere înaintea Ta şi ai arătat mare îndurare faţă de mine, păstrându-mi viaţa; dar nu pot să fug la munte înainte ca să mă atingă prăpădul, şi voi pieri.
20. Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea şi este mică. O! de aş putea să fug acolo… este aşa de mică… Şi să scap cu viaţă!”
21. Şi El i-a zis: „Iată că-ţi fac şi hatârul acesta şi nu voi nimici cetatea de care vorbeşti.
22. Grăbeşte-te de fugi în ea, căci nu pot face nimic până nu vei ajunge acolo.” Pentru aceea s-a pus cetăţii aceleia numele Ţoar.
23. Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Ţoar.

Avem aici o perspectivă uimitoare asupra suferinţei pe care a îndurat-o Dumnezeu din cauza păcatului omului şi asupra dorinţei Sale de a ne mântui. Pentru păcatul său, Israel merita să fie distrus complet, dar Domnul, în mila şi îndurarea Sa, îl iubeşte mai departe şi face totul ca el să se pocăiască.

Pe vremea lui Avraam, în Valea Iordanului, la sud-est de Marea Moartă, existau cinci cetăţi (Geneza 14:8) cunoscute sub numele de „cetăţile din câmpie”: Sodoma, Gomora, Adma, Ţeboim şi Ţoar. Dintre acestea cinci, numai Ţoarul nu a fost distrus. Numele celorlalte patru au devenit proverbiale pentru distrugerea completă pe care au suferit-o din cauza nelegiuirii lor şi a refuzului de a se pocăi (Deuteronomul 29:23). La aceste cetăţi se referă Osea în versetele de mai sus.

Geneza 14

8. Atunci au ieşit împăratul Sodomei, împăratul Gomorei, împăratul Admei, împăratul Ţeboimului şi împăratul Belei, sau Ţoarului, şi s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lor, în valea Sidim,

Deuteronomul 29

23. la vederea pucioasei, sării şi arderii întregului ţinut, unde nu va fi nici sămânţă, nici rod, nicio iarbă care să crească, întocmai ca la surparea Sodomei, Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care le-a nimicit Domnul, în mânia şi urgia Lui

Osea 11 ne arată că Dumnezeu nu Se poartă ca omul păcătos. El nu lasă ca mânia să Îi controleze deciziile. Dragostea Sa caută să-i aducă poporului Său vindecare, sănătate şi restaurare. Scopul disciplinei divine este corecţia, îndreptarea şi reconcilierea, nu distrugerea şi răzbunarea. Mulţi oameni, chiar creştini declaraţi, nu înţeleg acest aspect al caracterului lui Dumnezeu şi Îl consideră răzbunător, furios, gata să caute greşeli pentru a-i pedepsi pentru păcatele lor. Ba mai mult, unii cred că îi va arde în iad pe cei răi toată veşnicia. Totuşi Osea ne prezintă aici o altă imagine despre Dumnezeu.

7. Citeşte Romani 5:8, 1 Petru 2:24 şi Galateni 3:13. Ce ne spun aceste versete (în plus faţă de Osea) despre dragostea lui Dumnezeu pentru noi, oamenii?

Romani 5

8. Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

1 Petru 2

24. El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.

Galateni 3

13. Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: „Blestemat e oricine este atârnat pe lemn”
 
 
==================================================================================================
 

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

1 Cronici 21

1. Satana s-a sculat împotriva lui Israel şi a aţâţat pe David să facă numărătoarea lui Israel.
2. Şi David a zis lui Ioab şi căpeteniilor poporului: „Duceţi-vă de faceţi numărătoarea lui Israel, de la Beer-Şeba până la Dan, şi spuneţi-mi, ca să ştiu la cât se ridică numărul poporului.”
3. Ioab a răspuns: „Domnul să facă pe poporul Lui încă de o sută de ori pe atât! Împărate, domnul meu, nu sunt ei toţi slujitori ai domnului meu? Dar pentru ce cere domnul meu lucrul acesta? Pentru ce să faci pe Israel să păcătuiască astfel?”
4. Împăratul a stăruit în porunca pe care o dădea lui Ioab. Şi Ioab a plecat şi a străbătut tot Israelul; apoi s-a întors la Ierusalim.
5. Ioab a dat lui David cartea numărătorii poporului: în tot Israelul erau o mie de mii şi o sută de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia, iar în Iuda erau patru sute şaptezeci de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia.
6. Între ei n-a numărat şi pe Levi şi Beniamin, căci porunca împăratului i se părea o urâciune.
7. Porunca aceasta n-a plăcut lui Dumnezeu, care a lovit pe Israel.
8. Şi David a zis lui Dumnezeu: „Am săvârşit un mare păcat făcând lucrul acesta! Acum, iartă fărădelegea robului Tău, căci am lucrat în totul ca un nebun!”
9. Domnul a vorbit astfel lui Gad, văzătorul lui David:
10. „Du-te şi spune lui David: „Aşa vorbeşte Domnul: „Îţi pun înainte trei urgii; alege una din ele, şi te voi lovi cu ea.”
11. Gad s-a dus la David şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: „Primeşte:
12. sau trei ani de foamete, sau trei luni în timpul cărora să fii nimicit de potrivnicii tăi şi atins de sabia vrăjmaşilor tăi, sau trei zile în timpul cărora sabia Domnului şi ciuma să fie în ţară, şi îngerul Domnului să ducă nimicirea în tot ţinutul lui Israel. Vezi acum ce trebuie să răspund Celui ce mă trimite.”
13. David a răspuns lui Gad: „Sunt într-o mare strâmtorare! Să cad în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite; dar să nu cad în mâinile oamenilor!”
14. Domnul a trimis ciuma în Israel, şi au căzut şaptezeci de mii de oameni din Israel.
15. Dumnezeu a trimis un înger la Ierusalim, ca să-l nimicească; şi, pe când îl nimicea, Domnul S-a uitat şi I-a părut rău de răul acesta; şi a zis îngerului care nimicea: „Destul! Acum, trage-ţi mâna înapoi!” Îngerul Domnului stătea lângă aria lui Ornan, iebusitul.
16. David a ridicat ochii şi a văzut pe îngerul Domnului stând între pământ şi cer şi ţinând în mână sabia scoasă şi întoarsă împotriva Ierusalimului. Atunci David şi bătrânii, înveliţi cu saci, au căzut cu faţa la pământ.
17. Şi David a zis lui Dumnezeu: „Oare n-am poruncit eu numărătoarea poporului? Eu am păcătuit şi am făcut răul acesta; dar oile acestea, ce au făcut oare? Doamne Dumnezeul meu, mâna Ta să fie, dar, peste mine şi peste casa tatălui meu şi să nu piardă pe poporul Tău!”
18. Îngerul Domnului a spus lui Gad să vorbească lui David să se suie să ridice un altar Domnului în aria lui Ornan, iebusitul.
19. David s-a suit, după cuvântul pe care-l spusese Gad în Numele Domnului.
20. Ornan s-a întors şi a văzut îngerul, şi cei patru fii ai lui s-au ascuns împreună cu el: treiera grâul atunci.
21. Când a ajuns David la Ornan, Ornan s-a uitat şi a zărit pe David; apoi a ieşit din arie şi s-a închinat înaintea lui David, cu faţa la pământ.
22. David a zis lui Ornan: „Dă-mi locul ariei să zidesc în el un altar Domnului; dă-mi-l pe preţul lui în argint, ca să se depărteze urgia deasupra poporului.”
23. Ornan a răspuns lui David: „Ia-l, şi să facă domnul meu împăratul ce va crede; iată eu dau boii pentru arderea de tot, carele în loc de lemne şi grâul pentru darul de mâncare, toate le dau.”
24. Dar împăratul David a zis lui Ornan: „Nu! Vreau să-l cumpăr pe preţul lui în argint, căci nu voi da Domnului ce este al tău şi nu voi aduce o ardere de tot care să nu mă coste nimic.”
25. Şi David a dat lui Ornan şase sute de sicli de aur pentru locul ariei.
26. David a zidit acolo un altar Domnului şi a adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire. A chemat pe Domnul, şi Domnul i-a răspuns prin foc, care s-a coborât din cer pe altarul arderii de tot.
27. Atunci Domnul a vorbit îngerului, care şi-a vârât iarăşi sabia în teacă.
28. Pe vremea aceasta, David, văzând că Domnul îl ascultase în aria lui Ornan, iebusitul, aducea jertfe acolo.
29. Dar Locaşul Domnului, făcut de Moise în pustiu, şi altarul arderilor de tot erau atunci pe înălţimea Gabaonului.
30. David nu putea să meargă înaintea acestui altar să caute pe Dumnezeu, pentru că îl înspăimântase sabia îngerului Domnului.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO