Stăpân peste o planetă distrusă

Studiul 8

Miercuri , 20 februarie 2013

 

5. Ce face Dumnezeu pentru a susţine toate fiinţele pe care le-a creat? Ce ne spune aceasta despre preocuparea Sa faţă de lumea noastră? Matei 5:45; Psalmii 65:9,10.

Matei 5

45. ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

Psalmii 65

9. Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug, îl umpli de bogăţii şi de râuri dumnezeieşti pline cu apă. Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:

10. îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării, îl înmoi cu ploaia şi-i binecuvântezi răsadul.

Suntem obişnuiţi cu lumina soarelui şi cu ploaia, iar oamenii de ştiinţă au explicat procesele pe care le presupune fiecare dintre aceste două fenomene ale naturii. Mai există însă multe aspecte pe care ştiinţa nu le poate explica. În spatele scenei, Se află Dumnezeu, care le asigură fiinţelor pe care le-a creat toate cele necesare. Noi nu cunoaştem căile Sale, dar ştim că El este Stăpân peste toate. Ca un muzician care mânuieşte cu măiestrie un instrument pentru ca auditoriul să fie fermecat de melodia frumoasă, şi nu de el însuşi, Dumnezeu conduce tot ce a creat în aşa fel încât noi să observăm ordinea din natură şi să fim impresionaţi de măreţia ei. Pe de altă parte, ni se poate întâmpla uneori să nu recunoaştem că Dumnezeu Se află în spatele scenei, poruncind evenimentelor să se petreacă după voia Sa şi urmărind ca toate lucrurile să lucreze împreună spre binele celor ce-L iubesc (Romani 8:28).

Romani 8

28. De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.

6. Despre ce fenomen se vorbeşte în Geneza 8:1, Exodul 10:13 şi Numeri 11:31?

Geneza 8

1. Dumnezeu Şi-a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate vitele care erau cu el în corabie; şi Dumnezeu a făcut să sufle un vânt pe pământ, şi apele s-au potolit.

Exodul 10

13. Moise şi-a întins toiagul peste ţara Egiptului; şi Domnul a făcut să sufle un vânt dinspre răsărit peste ţară, toată ziua şi toată noaptea aceea. Dimineaţa, vântul dinspre răsărit adusese lăcustele.

Numeri 11

31. Domnul a făcut să sufle de peste mare un vânt care a adus prepeliţe şi le-a răspândit peste tabără cale cam de o zi într-o parte şi cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberei. Aveau o înălţime de aproape doi coţi de la faţa pământului.

În principiu, suntem obişnuiţi cu vântul şi cu cauzele apariţiei lui. Dar, în aceste texte, vântul apare în nişte situaţii speciale şi i-am putea spune pe drept „vânt providenţial”, pentru că apare într-un timp, un loc şi cu un scop anume. Chiar dacă pare a fi un fenomen „natural”, în spatele lui există o cauză, Cineva care Îşi aduce la îndeplinire voinţa, prin întrebuinţarea elementelor pe care le-a creat pentru a-Şi îndeplini scopurile.

În 2 Împăraţi 20:9-11 este raportată una dintre cele mai neobişnuite minuni consemnate în Biblie. Relaţia dintre Soare, Pământ şi lungimea unei zile pare a fi unul dintre cele mai stabile şi predictibile elemente ale experienţei umane. Imaginează-ţi cum ar reacţiona comunitatea ştiinţifică dacă s-ar întâmpla astăzi un astfel de eveniment! Dar „este oare ceva prea greu pentru Domnul?” (Geneza 18:14). Minunile de acest fel ne spun că multe aspecte ale creaţiunii şi ale intervenţiilor lui Dumnezeu în creaţia Sa depăşesc puterea noastră de înţelegere. De aceea este vital să avem o relaţie personală cu Dumnezeu şi să cunoaştem din proprie experienţă dragostea Sa. Numai aşa vom învăţa să avem încredere în El, chiar dacă nu înţelegem absolut toate lucrurile.

2 Imparati 20

9. Şi Isaia a zis: „Iată, din partea Domnului, semnul după care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit: „Cum vrei: să treacă umbra peste zece trepte înainte sau să dea înapoi cu zece trepte?”

10. Ezechia a răspuns: „Nu este mare lucru ca umbra să treacă înainte peste zece trepte; ci mai bine să se dea înapoi cu zece trepte.”

11. Atunci Isaia, prorocul, s-a rugat Domnului, şi Domnul a dat cu zece trepte înapoi umbra din locul în care se coborâse pe cadranul soarelui lui Ahaz.

Geneza 18

14. Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, şi Sara va avea un fiu.”

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO