„Dumnezeu şi-a sfârşit lucrarea …”

Studiul 3

MIercuri , 16 ianuarie 2013

 

La sfârşitul relatării despre cele şase zile ale creaţiunii (crearea omului o vom studia mai târziu), găsim pentru prima dată în Biblie menţiunea despre ziua a şaptea.

4. Citeşte Geneza 2:1-3. Observă în mod special versetul 1, care subliniază  încheierea întregii lucrări a lui Dumnezeu. Cum ne poate ajuta faptul acesta să înţelegem semnificaţia zilei a şaptea?

Geneza 2

1. Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul şi toată oştirea lor.

2. În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.

3. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.

Cuvântul ebraic folosit în acest text pentru odihnă este shabath, de unde provine şi cuvântul Sabat pe care noi îl utilizăm astăzi. El indică încetarea muncii la încheierea unui proiect. Dumnezeu nu era obosit şi nu avea nevoie de odihnă; El Şi-a încheiat lucrarea de a crea lumea şi de aceea S-a oprit. Binecuvântarea Sa specială este aşezată asupra zilei a şaptea. Pe lângă faptul că este „binecuvântată”, ziua aceasta este şi „sfinţită”, cuvânt care are sensul de „pus deoparte”, „dedicat special lui Dumnezeu”. Prin urmare, Dumnezeu i-a dat Sabatului o semnificaţie specială în contextul relaţiei Sale cu oamenii.

5. Potrivit cuvintelor Domnului Isus, care este scopul Sabatului? Marcu 2:27,28

Marcu 2

27. Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat;

28. aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”

Observăm că Sabatul nu a fost creat pentru că Dumnezeu ar fi avut nevoie de el, ci pentru că omul a avut nevoie de el. Dumnezeu a luat măsuri speciale pentru împlinirea nevoii omului. La sfârşitul primei săptămâni, El S-a odihnit de lucrarea Sa şi Şi-a dedicat timpul relaţiei cu fiinţele pe care le crease. Oamenii aveau nevoie de această comuniune cu Făcătorul lor pentru a-şi cunoaşte locul în univers. Imaginează-ţi câtă bucurie şi uimire au simţit Adam şi Eva când stăteau de vorbă cu Dumnezeu şi când priveau lumea creată de El. Înţelepciunea acestei măsuri speciale pentru odihnă a devenit mai evidentă după păcat. Omul are nevoie de odihna Sabatului pentru a nu-L uita pe Dumnezeu şi pentru a nu se lăsa absorbit cu totul de interesele materiale şi de muncă.

Dumnezeu ne porunceşte să punem deoparte a şaptea parte din viaţa noastră pentru a comemora faptul că El este Creatorul. Ce ne spune aceasta despre importanţa acestei învăţături? Ce putem face pentru a avea o experienţă mai profundă şi mai bogată cu Domnul prin odihna în Sabat, la fel cum El Însuşi a avut?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO