Pavel, „predicatorul din piaţa cetăţii”

Studiul 3

Miercuri , 18 iulie 2012

 

Primul secol în lumea greco-romană a cunoscut o creştere a numărului de filosofi care ieşeau în pieţe şi căutau să-i influenţeze pe oameni, la nivel individual sau colectiv, cam aşa cum fac predicatorii ambulanţi de azi.

Filosofii aceştia credeau că oamenii au în ei înşişi puterea de a-şi schimba viaţa (un fel de convertire). Ei susţineau cuvântări publice sau conduceau discuţii cu elevii lor în speranţa că vor produce o schimbare în viaţa acestora. Ei urmăreau să trezească în ascultători îndoieli cu privire la ideile şi practicile lor, făcându-i astfel să fie deschişi la idei noi şi la schimbare. Obiectivele finale erau dezvoltarea încrederii în sine şi progresul moral. Se aştepta ca aceşti filosofi să îşi câştige dreptul de a vorbi după ce mai întâi dobândeau libertatea morală viaţa lor. „Doctore, vindecă-te pe tine!” era o zicală bine cunoscută în lumea antică.

4. Ce ştim despre felul în care lucra Pavel? În ce se asemăna şi în ce se deosebea lucrarea lui de a lor? Faptele 17:17; 19:9,10

Fapte 17

17. În sinagogă stătea deci de vorbă cu iudeii şi cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piaţă stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea.

Fapte 19

9. Dar, fiindcă unii rămâneau împietriţi şi necredincioşi şi vorbeau de rău Calea Domnului înaintea norodului, Pavel a plecat de la ei, a despărţit pe ucenici de ei şi a învăţat în fiecare zi pe norod în şcoala unuia numit Tiran.
10. Lucrul acesta a ţinut doi ani, aşa că toţi cei ce locuiau în Asia, iudei şi greci, au auzit Cuvântul Domnului.

Existau două deosebiri majore între abordarea lui Pavel şi cea a acestor filosofi. Prima era aceea că Pavel, deşi lucra în locuri publice, căuta să înfiinţeze o comunitate stabilă. În acest scop, era nevoie de separarea grupului de „lume” şi, totodată, de crearea unor legături emoţionale între membrii grupului şi a unei dedicări profunde faţă de grup. A doua deosebire era aceea că în concepţia lui Pavel convertirea nu era o decizie interioară luată în urma auzirii unui discurs înţelept, ci era lucrarea supranaturală a lui Dumnezeu, venită din afara omului (vezi Galateni 4:19; Ioan 3:3-8; Filipeni 1:6). Învăţătura aceasta era mai mult decât o filosofie, era proclamarea adevărului şi o descoperire a lucrării puternice a lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii.

Galateni 4

19. Copilaşii mei, pentru care iarăşi simt durerile naşterii, până ce va lua Hristos chip în voi!

Ioan 3

3. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”
4. Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?”
5. Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.
6. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh.
7. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.”
8. Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.”

Filipeni 1

6. Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.

Un aspect negativ al activităţii acestor învăţători populari era acela că ei trăiau pe spinarea altora, mulţi dintre ei erau nişte profitori meschini. Alţii căutau să aibă relaţii imorale cu ascultătorii lor. Existau printre ei şi oameni oneşti, dar atitudinea generală faţă de toţi era aceea de suspiciune.

Pavel a încercat să evite suspiciunile, refuzând în general sprijinul oferit de ascultătorii săi şi muncind pentru a se întreţine. Acest fapt împreună cu suferinţele sale erau o dovadă că el credea cu adevărat în ceea ce predica şi că nu urmărea câştigul personal. Viaţa lui era astfel cea mai convingătoare predică.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO