marți, 3 iulie 2012
2

Două concepţii despre Mesia

Studiul 1

Marti , 3 iulie 2012

 

Încă din vremuri străvechi, cititorii Vechiului Testament au observat o varietate de perspective în profeţiile care arătau spre Mesia. Majoritatea evreilor şi primii creştini au identificat două direcţii majore în profeţiile mesianice. De o parte, erau textele care arătau spre un Mesia Împărat: un Împărat biruitor care avea să facă dreptate poporului şi să extindă teritoriul lui Israel până la marginile pământului. De cealaltă parte, erau textele care sugerau că Mesia avea să fie un Rob suferind, umilit şi respins. Mulţi nu au înţeles că aceste texte se referau la una şi aceeaşi Persoană, dar la aspecte diferite din diferite momente ale lucrării Sale.

4. Ce trăsături ale viitorului Eliberator găsim în următoarele texte? Şi ce imagini „contrastante”? Ier. 23:1-6; Is. 9:1-7; 53:1-6; Zah. 9:9.

Ieremia 23

1. „Vai de păstorii care nimicesc şi risipesc turma păşunii Mele, zice Domnul.”
2. De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel împotriva păstorilor care pasc pe poporul meu: „Pentru că Mi-aţi risipit oile, le-aţi izgonit şi nu v-aţi îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutăţii faptelor voastre, zice Domnul.
3. Şi Eu însumi voi strânge rămăşiţa oilor Mele din toate ţările în care le-am izgonit; le voi aduce înapoi în păşunea lor şi vor creşte, şi se vor înmulţi.
4. Voi pune peste ele păstori care le vor paşte; nu le va mai fi teamă, nici groază, şi nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.
5. Iată vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David o Odraslă neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune şi va face dreptate şi judecată în ţară.
6. În vremea Lui, Iuda va fi mântuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i-L vor da: „Domnul, Neprihănirea noastră!”

Isaia 9

1. Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor.
2. Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.
3. Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii; şi el se bucură înaintea Ta cum se bucură la seceriş, cum se înveseleşte la împărţirea prăzii.
4. Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărâmat, ca în ziua lui Madian.
5. Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei şi orice haină de război tăvălită în sânge vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc.
6. Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.”
7. El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci; iată ce va face râvna Domnului oştirilor.

Isaia 53

1. Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului?
2. El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.
3. Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
4. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.
5. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.
6. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.

Zaharia 9

9. Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe.

Textele acestea erau derutante înainte de venirea lui Mesia. Textele despre Mesia ca Împărat nu conţineau nicio aluzie la suferinţă sau umilinţă, iar Mesia, Robul suferind, era descris ca având puţină putere sau autoritate pământească. Iudeii din vremea lui Isus au încercat să rezolve această problemă considerând că Robul suferind era un simbol al întregii naţiuni şi al suferinţelor ei din timpului exilului şi al ocupaţiei străine. Odată îndepărtate aceste texte din ecuaţia mesianică, mulţi iudei au început să Îl aştepte pe Mesia Împăratul, sau Biruitorul care avea să-i alunge pe asupritori la fel ca David şi avea să restabilească poziţia lui Israel.

O problemă majoră pe care o ridică îndepărtarea textelor despre Robul suferind este existenţa în Vechiul Testament a unor texte semnificative, în care cele două caracteristici majore ale lui Mesia se împletesc. Ele descriu una şi aceeaşi Persoană. Ceea ce este mai puţin clar la prima vedere este dacă aceste caracteristici se regăsesc simultan sau consecutiv. Pasajul din Faptele 17:2,3 arată că Pavel a parcurs aceste texte mesianice din Vechiul Testament împreună cu iudeii din Tesalonic şi a studiat împreună cu ei semnificaţia lor.

Fapte 17

2. Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,
3. dovedind şi lămurind că Hristosul trebuia să pătimească şi să învie din morţi. „Şi acest Isus pe care vi-L vestesc eu”, zicea el, „este Hristosul.”

În Antichitate, iudeii nu aveau o concepţie clară despre prima venire a lui Mesia. Astăzi există multă confuzie în legătură cu a doua Sa venire. Ce ne spune aceasta despre nevoia de a căuta cu seriozitate să cunoaştem adevărul biblic? De ce sunt atât de periculoase învăţăturile false?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO