Învăţarea din practică
Studiul 8
Marti , 22 mai 2012
Oricât ar citi un om despre sportul lui favorit şi oricâte întreceri ar urmări, nu va deveni niciodată sportiv dacă nu-şi pune adidaşii şi nu iese pe teren. Aceasta este exersarea, învăţarea din practică, şi fără ea omul nu este pregătit pentru lucrarea respectivă. Acest adevăr este valabil şi în ce priveşte mărturia personală şi evanghelizarea. Unii spun că nu participă la această lucrare, pentru că nu sunt pregătiţi. Ei trebuie să înţeleagă că participarea activă este o parte vitală a pregătirii. Soluţia este un început modest şi apoi progresul continuu, pas cu pas. Pe măsură ce Duhul Sfânt ne conduce, abilităţile noastre se dezvoltă, dobândim experienţă şi căpătăm încredere.
4. Cum i-a pregătit Domnul Isus pe ucenici şi cum i-a trimis în lucrare? Chiar dacă astăzi situaţia este diferită, ce putem învăţa din faptul că această trimitere a făcut parte din instruirea lor? Matei 10:1-14
Matei 10
1. Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi şi le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă. 2. Iată numele celor doisprezece apostoli: Cel dintâi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui; 3. Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, zis şi Tadeu; 4. Simon, Canaanitul, şi Iuda Iscarioteanul, cel care a vândut pe Isus. 5. Aceştia sunt cei doisprezece pe care i-a trimis Isus, după ce le-a dat învăţăturile următoare: „Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în vreo cetate a samaritenilor; 6. ci să mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel. 7. Şi pe drum, propovăduiţi şi ziceţi: „Împărăţia cerurilor este aproape!” 8. Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţaţi pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi. 9. Să nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă în brâiele voastre, 10. nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui. 11. În orice cetate sau sat veţi intra, să cercetaţi cine este acolo vrednic şi să rămâneţi la el până veţi pleca. 12. La intrarea voastră în casă, uraţi-i de bine; 13. şi, dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar, dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi. 14. Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre.”Până în acel moment, Domnul Isus îi învăţase pe ucenici „în clasă”, ca să spunem aşa. Dar El i-a scos şi „pe teren”, unde au învăţat văzând metodele Sale. Apoi, după ce le-a dat putere să vindece bolnavii, să învie morţii şi să scoată demoni (vers. 8), i-a trimis în lucrare singuri. Observă totuşi cât de multe învăţături le-a dat când i-a trimis! El i-a învăţat ce să predice, ce minuni să facă, ce să nu ia cu ei, la cine să găzduiască şi când să părăsească un teren neroditor. Nu greşim dacă presupunem că ei au primit şi alte învăţături cu acea ocazie. Numai prin această interacţiune cu oamenii putem învăţa multe lecţii importante. Pasajul acesta este ilustrarea perfectă a uceniciei la locul de muncă. Ei nu puteau să le slujească decât oamenilor cu care intrau în contact. Să nu uităm niciodată lucrul acesta!
5. Ce asemănări există între instrucţiunile date celor doisprezece şi instrucţiunile date celor şaptezeci? Ce principii putem extrage din instrucţiunile Sale? Luca 10:1-11
Luca 10
1. După aceea Domnul a mai rânduit alţi şaptezeci de ucenici şi i-a trimis doi câte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile pe unde avea să treacă El. 2. Şi le-a zis: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său. 3. Duceţi-vă; iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. 4. Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum. 5. În orice casă veţi intra, să ziceţi întâi: „Pacea să fie peste casa aceasta!” 6. Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el; altminteri ea se va întoarce la voi. 7. Să rămâneţi în casa aceea şi să mâncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă. 8. În oricare cetate veţi intra, şi unde vă vor primi oamenii, să mâncaţi ce vi se va pune înainte; 9. să vindecaţi pe bolnavii care vor fi acolo şi să le ziceţi: „Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.” 10. Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei şi să ziceţi: 11. „Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră care s-a lipit de picioarele noastre; totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.”Iniţial, Isus i-a trimis pe cei şaptezeci în locurile pe unde dorea să treacă El Însuşi imediat după aceea (vers. 1). El cunoştea problemele pe care ucenicii şi ceilalţi misionari aveau să le întâmpine în zonele în care aveau să vestească singuri Evanghelia după înălţarea Sa. Instrucţiunile pe care li le-a dat ne indică faptul că El îi pregătea pentru ceea ce îi aştepta.
Câte pretexte reuşeşti să găseşti pentru a nu da mărturie despre credinţa ta atunci când ţi se iveşte ocazia?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
