luni, 9 aprilie 2012
2

Nevoia de lucrători

Studiul 2

Luni , 9 aprilie 2012

 

Uneori, suntem trimişi să culegem ce au semănat alţii, ce au udat şi au îngrijit alţii. Se poate întâmpla ca aceeaşi persoană să sape, să semene, să ude şi să culeagă de pe acelaşi teren, dar ocaziile acestea reprezintă mai degrabă excepţia, nu regula. În lumea vitezei în care trăim, oamenii intră în sfera noastră de influenţă şi ies, de aceea trebuie să fim pregătiţi să continuăm lucrarea de evanghelizare începută de alţii.

2. Citeşte Ioan 4:35-41. Atunci când vedem pe cineva că a ajuns la stadiul de „coacere” în ce priveşte experienţa sa creştină, ne entuziasmăm, dar ce ne spun versetele acestea despre împărţirea bucuriei cu cei care au contribuit în timp la această lucrare?

Ioan 4

35. A doua zi, Ioan stătea iarăşi cu doi din ucenicii lui.
36. Şi, pe când privea pe Isus umblând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!”
37. Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe şi au mers după Isus.
38. Isus S-a întors; şi, când i-a văzut că merg după El, le-a zis: „Ce căutaţi?” Ei I-au răspuns: „Rabi (care tălmăcit înseamnă Învăţătorule), unde locuieşti?”
39. „Veniţi de vedeţi”, le-a zis El. S-au dus şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea.
40. Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru.
41. El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon şi i-a zis: „Noi am găsit pe Mesia” (care tălmăcit înseamnă Hristos).

De obicei, când vorbim despre recoltă, ne gândim la un anumit timp din an, când roadele sunt gata de cules. Majoritatea roadelor sunt culese într-un anumit anotimp. Însă în domeniul spiritual nu există un moment anumit pentru recoltare. Isus subliniază această idee în Ioan 4:35. Din punct de vedere agronomic, probabil că secerişul urma să aibă loc abia peste patru luni, dar, din punctul de vedere al celor care sunt gata să-L primească pe Isus, există întotdeauna câteva roade gata de cules.

La fântâna lui Iacov, Isus a semănat sămânţa Evangheliei în inima femeii din Samaria. La rândul ei, femeia a semănat sămânţa în inima oamenilor din Sihar, iar apoi samaritenii au venit la Isus, trecând prin nişte lanuri de grâu necopt. Isus ne încurajează la fel ca pe ucenici să fim gata să recoltăm roadele din ogorul lumii care se coace continuu.

3. De ce insistă Dumnezeu atât de mult ca lucrătorii să meargă la seceriş? 2 Petru 3:9

2 Petru 3

9. Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.

Motivul pentru care Dumnezeu vrea ca lucrătorii să meargă la seceriş este marea Sa dragoste şi compasiune pentru omenire (vezi Mat. 9:36-38). Dacă ne uităm la lumea noastră, secerişul este tot la fel de mare, iar lucrătorii sunt tot puţini. Ucenicii au fost îndemnaţi să se roage pentru ca lucrătorii să meargă la seceriş. Pe măsură ce noi, ucenicii moderni, ne vom ruga pentru lucrători, Duhul Sfânt ne va deschide calea pentru a împlini chemarea Sa.

Matei 9

36. Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite ca nişte oi care n-au păstor.
37. Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii!
38. Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.”

Gândeşte-te la ceea ce ai făcut în ultimele zile. Câte ocazii ai avut de a da mărturie despre credinţa ta, de a planta câteva seminţe care ar putea, într-o zi, să aducă o recoltă bogată? În câte dintre acele ocazii ai dat mărturie? Câte ocazii ai pierdut?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO