Întemeiaţi pe Scriptură
Studiul 5
Luni , 24 octombrie 2011
Până aici, Pavel şi-a apărat Evanghelia îndreptăţirii prin credinţă aducând ca argument hotărârea luată de apostoli cu ocazia consfătuirii din Ierusalim (Gal. 2,1-10) şi experienţa personală a galatenilor (Gal. 3,1-5). Începând cu Galateni 3,6, Pavel recurge la mărturia Scripturii pentru confirmarea finală a Evangheliei pe care o vesteşte. De fapt, pasajul acesta este alcătuit din argumente bazate pe Scriptură, care sunt introduse progresiv.
Galateni 2
1. După paisprezece ani, m-am suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba; şi am luat cu mine şi pe Tit. 2. M-am suit, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între Neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar. 3. Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur 4. din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi ca să pândească slobozenia pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să ne aducă la robie; 5. noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi. 6. Cei ce sunt socotiţi ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor – aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adăugat nimic. 7. Ba dimpotrivă, când au văzut că mie îmi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur – 8. căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur, făcuse şi din mine apostolul Neamurilor – 9. şi, când au cunoscut harul care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, care sunt priviţi ca stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur. 10. Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, şi chiar aşa am şi căutat să fac.Galateni 3
1. O, galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2. Iată numai ce voiesc să ştiu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul ori prin auzirea credinţei? 3. Sunteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să sfârşiţi prin firea pământească? 4. În zadar aţi suferit voi atât de mult? Dacă în adevăr, e în zadar! 5. Cel ce vă dă Duhul şi face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei? 6. Tot aşa şi „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire.”2. Ce înţelege Pavel prin cuvântul „Scriptură” din cap. 3,6-8? Vezi şi Rom. 1,2; 4,3; 9,17.
Galateni 3
6. Tot aşa şi „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire.” 7. Înţelegeţi şi voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă. 8. Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine.”Romani 1
2. pe care o făgăduise mai înainte prin prorocii Săi în Sfintele Scripturi.Romani 4
3. Căci ce zice Scriptura? „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s-a socotit ca neprihănire.”Romani 9
17. Fiindcă Scriptura zice lui faraon: „Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea şi pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.”Este important să ne amintim că Noul Testament nu exista la data la care Pavel scria Epistola către galateni. Pavel a fost printre primii scriitori ai Noului Testament. Evanghelia după Marcu este, probabil, cea mai timpurie dintre cele patru Evanghelii, dar ea a fost scrisă probabil în preajma morţii lui Pavel (65 d.Hr.), adică la aproximativ cincisprezece ani după Epistola lui Pavel către galateni. Aşadar, atunci când aminteşte de Scriptură, Pavel se referă doar la Vechiul Testament.
Scripturile Vechiului Testament au un rol important în învăţăturile lui Pavel. El nu le priveşte ca pe nişte texte moarte, ci ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, plin de autoritate şi de viaţă. În 2 Tim. 3,16, el scrie: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu”. Cuvântul tradus prin „insuflată” este theopneustos. Prima parte a acestui termen, theo, înseamnă „Dumnezeu”, iar a doua parte, „insuflat”. Pavel apelează la Scriptură pentru a demonstra că Isus este Mesia cel făgăduit (Rom. 1,2-4), pentru a da îndrumări privitoare la vieţuirea creştină (Rom. 13,8-10) şi pentru a susţine validitatea învăţăturilor sale (Gal. 3,8.9).
2 Timotei 3
16. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,Romani 1
2. pe care o făgăduise mai înainte prin prorocii Săi în Sfintele Scripturi. 3. Ea priveşte pe Fiul Său, născut din sămânţa lui David, în ce priveşte trupul, 4. iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor; adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,Este dificil de socotit cu exactitate de câte sute de ori citează Pavel din Vechiul Testament, însă epistolele sale (în afară de Tit şi Filimon, care sunt mai scurte) sunt pline cu astfel de citate.
Romani 13
8. Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unii pe alţii: căci cine iubeşte pe alţii a împlinit Legea. 9. De fapt: „Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti” şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” 10. Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.Galateni 3
8. Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine.” 9. Aşa că cei ce se bizuie pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios.3. Identifică, în Galateni 3,6-14, pasajele pe care Pavel le preia din Vechiul Testament. Ce ne spune acest lucru despre autoritatea Vechiului Testament?
Ţi se întâmplă uneori să crezi că anumite pasaje din Biblie sunt mai „inspirate” decât altele? Ţinând cont de afirmaţia lui Pavel din 2 Tim. 3,16, de ce este periculos să credem acest lucru?
Galateni 3
6. Tot aşa şi „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire.” 7. Înţelegeţi şi voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă. 8. Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine.” 9. Aşa că cei ce se bizuie pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios. 10. Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem; pentru că este scris: „Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.” 11. Şi că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci „cel neprihănit prin credinţă va trăi.” 12. Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: „Cine va face aceste lucruri va trăi prin ele.” 13. Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: „Blestemat e oricine este atârnat pe lemn” – 14. pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit.
