Studiul 7

Miercuri , 11 mai 2011

La fel ca Psalmul 32, Psalmul 51 este un psalm al pocăinţei, pe care David l-a scris după mărturisirea păcatului. El face şi aici aluzie la haine şi la nevoia ca Dumnezeu să-i acopere păcatul, însă în mod indirect, punând accent pe ideea de spălare şi curăţare a hainelor şi pe semnificaţia ei spirituală.

Psalmii 32

1. (Un psalm al lui David. O cântare.) Ferice de cel cu fărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit!

2. Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea şi în duhul căruia nu este viclenie!

3. Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.

4. Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii. (Oprire)

5. Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. (Oprire)

6. De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi, chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge deloc.

7. Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire. (Oprire)

8. „Eu – zice Domnul – te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.”

9. Nu fiţi ca un cal sau ca un catâr fără pricepere, pe care-i struneşti cu un frâu şi o zăbală cu care-i legi, ca să nu se apropie de tine.

10. De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.

11. Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi înveseliţi-vă! Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!

Psalmii 51

1. (Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. Făcut când a venit la el prorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba.) Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
2. Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea şi curăţă-mă de păcatul meu!
3. Căci îmi cunosc bine fărădelegile, şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.
4. Împotriva Ta, numai împotriva Ta, am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărârea Ta şi fără vină în judecata Ta.
5. Iată că sunt născut în nelegiuire, şi în păcat m-a zămislit mama mea.
6. Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii: fă, dar, să pătrundă înţelepciunea înăuntrul meu!
7. Curăţă-mă cu isop, şi voi fi curat; spală-mă, şi voi fi mai alb decât zăpada.
8. Fă-mă să aud veselie şi bucurie, şi oasele pe care le-ai zdrobit Tu, se vor bucura.
9. Întoarce-Ţi privirea de la păcatele mele, şterge toate nelegiuirile mele!
10. Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!
11. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt.
12. Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale şi sprijină-mă cu un duh de bunăvoinţă!
13. Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă, şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.
14. Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele! Izbăveşte-mă de vina sângelui vărsat, şi limba mea va lăuda îndurarea Ta.
15. Doamne, deschide-mi buzele, şi gura mea va vesti lauda Ta.
16. Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus: dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.
17. Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
18. În îndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului şi zideşte zidurile Ierusalimului!
19. Atunci vei primi jertfe neprihănite, arderi de tot şi jertfe întregi; atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei.

5. Ce Îl roagă David pe Dumnezeu? Ce implică această spălare? Cum ne ajută expresiile „curăţeşte-mă cu isop” şi „voi fi mai alb decât zăpada” (vers. 7) să înţelegem despre ce fel de curăţire este vorba? Ps. 51,2

Cuvântul folosit de David aici pentru spălare apare şi în altă parte din Scriptură, cu referire la spălarea hainelor (vezi Gen. 49,11; Ex. 19,10). Cuvântul „curăţeşte-mă” face referire la ispăşirea pentru păcat. Isopul era o plantă exotică aromatică, folosită drept condiment şi medicament, apreciată deci pentru efectul nutritiv şi cel vindecător. David ştia prea bine că isopul avea o istorie veche în Israel. El a fost folosit în ceremonialul primului Paşte (Ex. 12,22), era întrebuinţat la curăţirea leprei de pe un bolnav sau de pe o casă (Lev. 14,6.49) şi apărea în ritualul de jertfire a vacii roşii pentru curăţarea oamenilor sau a lucrurilor devenite necurate din cauza contactului cu un mort. Moise a folosit isopul cu ocazia ratificării legământului (Evr. 9,19.20).

Geneza 49

11. El îşi leagă măgarul de viţă şi, de cel mai bun butuc de viţă, mânzul măgăriţei lui; îşi spală haina în vin, şi mantaua în sângele strugurilor.

Exodul 19

10. Şi Domnul a zis lui Moise: „Du-te la popor, sfinţeşte-i, azi şi mâine, şi pune-i să-şi spele hainele.

Exodul 12

22. Să luaţi apoi un mănunchi de isop, să-l înmuiaţi în sângele din strachină şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stâlpi ai uşii cu sângele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă până dimineaţa.

Leviticul 14

6. Să ia pasărea cea vie, lemnul de cedru, cârmâzul şi isopul, şi să le înmoaie împreună cu pasărea cea vie în sângele păsării înjunghiate în apa curgătoare.
49. Pentru curăţarea casei să ia două păsări, lemn de cedru, cârmâz şi isop.

Evrei 9

19. Şi într-adevăr, Moise, după ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat sânge de viţei şi de ţapi, cu apă, lână stacojie şi isop, a stropit cartea şi tot norodul
20. şi a zis: „Acesta este sângele legământului care a poruncit Dumnezeu să fie făcut cu voi.”

Toate acestea ne arată că isopul era considerat un agent puternic de curăţare. Din faptul că face referire la el, înţelegem că David ştia că păcatul lui putea fi curăţat numai prin folosirea celui mai „puternic agent de curăţare”: sângele ispăşitor al Mântuitorului nostru.

6. Ce Îl roagă David pe Dumnezeu? Ce înseamnă să avem o inimă curată? Ps. 51,10

Dumnezeu ne curăţeşte inima de nelegiuire şi totodată ne oferă (sau „zideşte” în noi) o inimă nouă. O inimă nouă înseamnă o minte, o gândire nouă. Pavel ne îndeamnă: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi [să vă transformaţi] prin înnoirea minţii voastre” (Rom. 12,2), „prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos” (Tit 3,5.6). Rugăciunea pentru iertare trebuie să fie însoţită de rugăciunea pentru înnoirea inimii şi pentru o viaţă sfântă.

David dorea să fie acoperit cu haina nouă a unei minţi noi şi a unei firi noi. El s-a rugat să fie statornic în ascultare şi să nu fie lipsit de călăuzirea Duhului Sfânt. Doreşti şi tu aceste lucruri?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO