Testul

Studiul 3

Marti , 12 aprilie 2011

Studiul de săptămâna trecută prezenta un adevăr crucial: Dumnezeu le dă libertate tuturor fiinţelor morale pe care le-a creat. Fără această libertate, ele nu ar putea să facă lucruri „morale”, la fel cum sistemul de alarmă al unei case, care îi ocroteşte pe oameni de infracţiuni, face ceva moral, dar în el însuşi nu este moral. Tot la fel, fiinţele care nu au de ales, dar care fac ce este bine, nu sunt nici ele morale. Numai fiinţele libere pot fi morale.

Adam şi Eva au fost supuşi unui test simplu, care să arate dacă ei vor alege liber să asculte de Domnul. Într-un anumit sens, testul acesta a însemnat o perioadă de probă pentru ei – erau liberi şi trebuiau să demonstreze că vor alege liber să facă binele.

4. Gândindu-ne la mediul în care Adam şi Eva au dat acest test (Geneza 2,15-17), putem afirma că păcatul lor a fost şi mai revoltător, fiindcă a fost săvârşit într-un mediu desăvârşit?

Geneza 2

15. Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.

16. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină;

17. dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit.”

5. Analizează cu atenţie cuvintele rostite de Satana. Ce adevăr a amestecat el în minciunile lui? Geneza 3,1-4

Geneza 3

1. Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?”

2. Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.

3. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.”

4. Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât, că nu veţi muri

Este interesant faptul că pomul era al cunoştinţei „binelui şi răului”, nu numai al răului. Dumnezeu nu intenţiona să îi lipsească pe Adam şi pe Eva de vreun bine. În definitiv, tot ce a creat El era bun, chiar foarte bun (Gen. 1,31). Însă El dorea să-i cruţe de cunoaşterea răului.

Geneza 1

31. Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.

Lucrul acesta nu este greu de înţeles, nu-i aşa? Care părinte nu vrea să-i ocrotească pe copiii lui de cunoaşterea răului? Dumnezeu dorea cu atât mai mult să-i ocrotească pe Adam şi pe Eva de rău, de cunoaşterea unui lucru care avea să-i determine să-şi piardă acoperământul de lumină şi să experimenteze ruşinea, suferinţa şi moartea.

Adesea, răul ia forme mai puţin bătătoare la ochi, mai greu de detectat şi, uneori, de evitat (în fond, foarte puţini oameni sunt criminali în serie). Răul se manifestă uneori în mod subtil. Poţi numi câteva manifestări de acest fel? Cum ne putem deprinde să identificăm aceste forme ale răului şi să ne ferim de ele?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO