Studiul 13

Marti , 22 martie 2011

3. Care a fost rugăciunea Domnului Isus când Se afla pe cruce? Luca 23,34

Luca 23

34. Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!” Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi.

4. Ce mesaj impresionant ne transmite Mântuitorul în Matei 6,14.15? Care sunt consecinţele veşnice ale spiritului de iertare?

Matei 6

14. Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.
15. Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.

Domnul Isus i-a învăţat pe ucenici să se roage astfel: „Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri” (vers. 12). După aceea, El a subliniat (vers. 14,15) că, dacă nu suntem dispuşi să iertăm, nici Dumnezeu nu ne va ierta. Gândul acesta ne dă fiori. Noi toţi suntem păcătoşi şi, prin urmare, avem nevoie de iertarea Sa. De aceea, cu toţii trebuie să învăţăm să iertăm, dacă vrem să primim iertarea din partea Sa!

Iertarea este esenţială, întrucât ea este temelia refacerii şi a păstrării relaţiilor cu ceilalţi. Domnul ştie cât de dureroasă este povara păcatului şi că sufletul nostru trebuie să fie eliberat de această povară prin iertare, prin iertarea primită de la El şi prin iertarea pe care ne-o oferim unul altuia. Experienţa aceasta îi este de folos atât celui care o primeşte, cât şi celui care o oferă. Simţământul pe care îl trăieşte cel care manifestă bunăvoinţă şi generozitate prin oferirea iertării îl aduce pe acesta din urmă mai aproape de Dumnezeu şi contribuie la formarea caracterului.

Un studiu realizat de Mark Rye, de la Universitatea din Iowa, pe 199 de persoane divorţate, a arătat că aceia care îşi iertau foştii parteneri de viaţă se bucurau de un nivel mai ridicat al sănătăţii mintale. Spre deosebire de cei care nu erau dispuşi să ierte, ei se simţeau mai bine, se bucurau mai mult de viaţa religioasă şi erau mai puţin mânioşi şi deprimaţi.

Experienţa aceasta nu este izolată. Cercetările din ultima decadă arată clar că iertarea reduce depresia şi anxietatea, ridică stima de sine şi îmbunătăţeşte dispoziţia generală. În concluzie, iertarea este de folos în multe privinţe, pe când ranchiuna este dăunătoare pentru trup şi pentru suflet.

Există vreun om care să nu fi simţit puterea vindecătoare şi alinarea pe care le aduce iertarea acordată celor care ne-au greşit?

Cum poţi pune în practică sfatul lui Pavel: Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi” (Col. 3,13)? Ce decizii trebuie să luăm ca să îi iertăm pe cei care ne-au greşit?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO