Speranţă când treci prin suferinţă

Studiul 7

Joi, 10 februarie 2011

6. Ce cale de a depăşi problemele societăţii din vremea sa a găsit profetul Mica? Mica 7,1-7

Mica 7

1. Vai de mine! Căci parcă sunt la strângerea poamelor şi la strângerea bobiţelor după culesul strugurilor: nu mai este niciun strugure de mâncare, nici cea dintâi smochină dorită de sufletul meu!

2. S-a dus omul de bine din ţară şi nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toţi stau la pândă ca să verse sânge, fiecare întinde o cursă fratelui său.

3. Mâinile lor sunt îndreptate să facă rău: cârmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie, şi astfel merg mână-n mână.

4. Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decât un tufiş de spini. Ziua vestită de toţi prorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor.

5. Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzeşte-ţi uşa gurii de cea care îţi stă în braţe!

6. Căci fiul batjocoreşte pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei ei, nora, împotriva soacrei sale; vrăjmaşii omului sunt cei din casa lui! –

7. Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele; Dumnezeul meu mă va asculta.

Mica descrie în cartea sa, în numai şase versete, starea de degradare morală profundă a oamenilor din vremea sa. Asuprirea, abuzuri de toate tipurile, lipsa de respect şi de consideraţie, corupţia şi înşelăciunea au intrat în lumea noastră odată cu primul păcat. Aceasta este şi starea lumii de astăzi. Starea nefericită în care se găsea Israel ne trimite imediat cu gândul la ştirile din ziare. Haosul din lumea noastră ne afectează şi mai mult când se atinge de familia noastră, de prietenii noştri, de vecinii noştri.

Relaţiile interpersonale defectuoase ne produc mult stres şi sunt asociate cu depresia. Aşa cum concluzionează Mica, ingredientul fundamental al supravieţuirii când treci printr-o criză este speranţa.

Speranţa este esenţială pentru a ne menţine mintea sănătoasă. Chiar şi cel necredincios are nevoie de o speranţă: tinerii fără serviciu speră că vor găsi un loc de muncă, turistul rătăcit speră să găsească drumul înapoi, iar investitorii care au pierdut banii speră că vor veni timpuri mai bune. Fără speranţă, viaţa n-are sens şi duce la moarte.

Dante a încercat să descrie iadul în Divina comedie şi şi-a imaginat că, la intrarea în el, stau scrise următoarele cuvinte: „Abandonează orice speranţă, dacă intri aici!” Cea mai cruntă pedeapsă posibilă este lipsirea de orice speranţă.

Speranţa descrisă în Biblie întrece orice aşteptare – un sfârşit fericit şi mântuirea prin Isus Hristos. „Fericita nădejde” a adventiştilor de ziua a şaptea trebuie să devină punctul central al vieţii noastre. Speranţa în revenirea lui Isus ne oferă o înţelegere corectă a evenimentelor neplăcute care se petrec în jurul nostru şi ne ajută să aşteptăm veşnicia cu încredere.

7. Ce speranţă ne inspiră următoarele făgăduinţe? Is. 65,17; 2 Petru 3,13; Apoc. 21,2-4. Este aceasta, într-un anumit sens, singura noastră speranţă?

Isaia 65

17. Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.

2 Petru 3

13. Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea.

Apocalipsa 21

2. Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.

3. Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.

4. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”

Speranţa într-o lume mai bună poate fi o mare alinare pentru sufletul îndurerat. La fel cum femeia „nu-şi mai aduce aminte de suferinţă” (Ioan 16,21) după ce aduce pe lume un copil, tot la fel sufletul tulburat poate avea încredere, prin harul lui Dumnezeu, că va locui într-o lume nouă, în care nu vor mai exista relele care ne aduc atâta tristeţe.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO