Abiatar: un preot nevrednic să mai slujească

Pentru studiul din această săptămână, citeşte: Exod 28,6; 39,2-7; 1 Samuel 21,1-9; 22,6-23; 2 Samuel 15,13-29.

Sabat după-amiază

Text de memorizat: „Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.” (1 Petru 2,9)

Preoţii au avut un rol foarte important în viaţa şi în istoria lui Israel, şi nu numai a lui Israel, ci şi a naţiunilor înconjurătoare. În cultura mesopotamiană, împăratul era şi preot. Astfel, el deţinea atât puterea religioasă, cât şi pe cea politică. Castele preoţeşti reprezentau interese puternice la curte şi, în multe situaţii, preoţii instaurau împăraţi. Îndeosebi în Vechiul Testament, rolul preoţiei avea o poziţie centrală în viaţa religioasă a lui Israel. De asemenea, istoria sfântă arată rolurile influente ale preoţilor din timpul Noului Testament.

Preoţia tuturor credincioşilor (1 Petru 2,9), o idee care a ajuns să fie proeminentă în Reforma protestantă, nu este în exclusivitate un concept al Noului Testament (vezi Exod 19,6). Se pare că idealul lui Dumnezeu cu privire la cei credincioşi a fost întotdeauna ca ei să fie sfinţi şi să le slujească altora, mijlocind pentru ei şi prezentându-le Planul de Mântuire.

Exod 19

6. Iosif a murit, si toti fratii lui, si toata varsta aceea de oameni.

În săptămâna aceasta, vom studia istoria lui Abiatar, care ne oferă câteva idei importante despre preoţia Vechiului Testament şi ne spune că preoţia nu este întemeiată numai pe genealogie sau pe educaţie, ci şi pe angajamentul personal faţă de Domnul. Aşa cum este în cazul lui Abiatar, alegerile greşite îl pot descalifica pe un preot.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO