Împăraţi şi prinţi
Deşi Dumnezeu le-a dat aşa de mult şi le-a făgăduit mult mai mult, dacă vor asculta, israeliţii au fost influenţaţi negativ de popoarele în conjurătoare care aveau împăraţi. Pe lângă faptul acesta, fiii lui Samuel nu au copiat comportamentul şi felul de a conduce al tatălui lor, ci „luau mită şi călcau dreptatea” (1 Samuel 8,3).
6. Ce au cerut conducătorii lui Israel? Care a fost reacţia lui Samuel? 1 Samuel 8,4.5.7
1 Samuel 8
4 Toţi bătrînii lui Israel s’au strîns şi au venit la Samuel la Rama.
5 Ei au zis: ,,Iată că tu eşti bătrîn, şi copiii tăi nu calcă pe urmele tale; acum pune un împărat peste noi să ne judece, cum au toate neamurile.„
7 Domnul a zis lui Samuel: ,,Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei.
Saul beniamitul este uns ca împărat şi începe să domnească în Ghibea. Totuşi, aşa cum fusese prevăzut deja de Dumnezeu, lucrurile nu sunt uşoare pentru noul împărat. Tensiunile între seminţii continuă. Însăşi existenţa lui Israel este pusă în pericol, din cauza presiunilor venite din partea puterilor din jur. Împăratul nu respectă cerinţele lui Dumnezeu (1 Samuel 15,3.8.9) şi, ca urmare, Dumnezeu îl părăseşte.
1 Samuel 15
3 Du-te acum, bate pe Amalec, şi nimiceşte cu desăvîrşire tot ce -i al lui; să nu -i cruţi, şi să omori bărbaţii şi femeile, copiii şi pruncii, cămilele şi măgarii, boii şi oile.„
8 A prins viu pe Agag, împăratul lui Amalec, şi a nimicit cu desăvîrşire tot poporul, trecîndu -l prin ascuţişul săbiei.
9 Dar Saul şi poporul au cruţat pe Agag, şi oile cele mai bune, boii cei mai buni, vitele grase, mieii graşi, şi tot ce era mai bun; n’a vrut să le nimicească cu desvîrşire şi au nimicit numai tot ce era prost şi nebăgat în seamă.
După aceea, David este uns ca viitor împărat al lui Israel. Aşa cum era de aşteptat, Saul nu a vrut să cedeze pur şi simplu puterea în mâinile noului conducător militar, iar deceniul următor este marcat de lupte interne, când David este în permanenţă fugar.
Următorul moment hotărâtor din istoria lui Israel este cel în care Saul şi fiii lui sunt ucişi în războiul cu filistenii (1 Samuel 31,1-6). David este pus împărat mai întâi peste seminţia lui Iuda, iar apoi, după şapte ani, peste întregul Israel. David stabileşte ca Ierusalimul să fie capitala monarhiei unite. Expediţiile lui militare sunt încununate de succes, iar el extinde teritoriul lui Israel. După o domnie de patruzeci de ani, David moare la Ierusalim (2 Samuel 5,4; 1 Regi 2,10.11). Aşa cum se întâmplă şi în viaţa noastră, domnia lui David este marcată de mari biruinţe, de unele decizii greşite şi de mult har din partea lui Dumnezeu. El este urmat la tron de fiul său Solomon, care, de asemenea, domneşte patruzeci de ani (1 Regi 11,42).
1 Samuel 31
1 Filistenii s’au luptat cu Israel, şi bărbaţii lui Israel au luat -o la fugă dinaintea Filistenilor, şi au căzut ucişi pe muntele Ghilboa.
2 Filistenii au urmărit pe Saul şi pe fiii lui, şi au ucis pe Ionatan, Abinadab şi Malchişua, fiii lui Saul.
3 Saul a fost prins în toiul luptei; arcaşii l-au ajuns şi l-au rănit greu.
4 Saul a zis atunci celui ce -i ducea armele: ,,Scoate-ţi sabia, şi străpunge-mă, ca nu cumva aceşti netăiaţi împrejur să vină să mă străpungă şi să-şi bată joc de mine.„ Cel ce -i ducea armele n’a voit, căci îi era teamă. Şi Saul şi -a luat sabia, şi s’a aruncat în ea.
5 Cel ce ducea armele lui Saul, văzîndu -l mort, s’a aruncat şi el în sabia lui, şi a murit împreună cu el.
6 Astfel au perit în acelaş timp şi în aceeaş zi, Saul şi cei trei fii ei lui, cel ce -i purta armele, şi toţi oamenii lui.
2 Samuel 5
4 David era în vîrstă de treizeci de ani cînd s’a făcut împărat, şi a domnit patruzeci de ani.
1 Regi 2
10 David a adormit cu părinţii lui, şi a fost îngropat în cetatea lui David.
11 Vremea cît a împărăţit David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a împărăţit şapte ani, iar la Ierusalim a împărăţit treizeci şi trei de ani.
1 Regi 11
42 Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.
Solomon nu se distinge ca războinic sau cuceritor. În schimb, el cere şi primeşte înţelepciune divină (1 Regi 3,3-13). El construieşte Templul Domnului în Ierusalim şi organizează structuri administrative eficiente. Totuşi, spre sfârşitul vieţii, se îndepărtează de Domnul, urmând practicile religioase ale numeroaselor lui soţii (1 Regi 11,1-8).
1 Regi 3
3 Solomon iubea pe Domnul, şi se ţinea de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.
4 Împăratul s’a dus la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci era cea mai însemnată înălţime. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe altar.
5 La Gabaon, Domnul S’a arătat în vis lui Solomon noaptea, şi Dumnezeu i -a zis: ,,Cere ce vrei să-ţi dau.„
6 Solomon a răspuns: ,,Tu ai arătat o mare bunăvoinţă faţă de robul Tău David, tatăl meu, pentrucă umbla înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă faţă de Tine; i-ai păstrat această mare bună voinţă, şi i-ai dat un fiu, care şade pe scaunul lui de domnie, cum se vede astăzi.
7 Acum Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să împărăţească în locul tatălui meu David; şi eu nu sînt decît un tînăr, nu sînt încercat.
8 Robul Tău este în mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici numărat, din pricina mulţimii lui.
9 Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta aşa de mare la număr!„
10 Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului.
11 Şi Dumnezeu a zis: ,,Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate,
12 voi face după cuvîntul tău. Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n’a fost nimeni înaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine.
13 Mai mult, îţi voi da şi ce n’ai cerut: bogăţii şi slavă, aşa încît în tot timpul vieţii tale nu va fi niciun împărat ca tine.
1 Regi 11
1 Împăratul Solomon a iubit multe femei străine, afară de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite,
2 cari făceau parte din neamurile despre cari Domnul zisese copiilor lui Israel: ,,Să nu intraţi la ele, şi nici ele să nu intre la voi; căci v’ar întoarce negreşit inimile înspre dumnezeii lor.„ De aceste neamuri s’a alipit Solomon, tîrît de iubire.
3 A avut de neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi trei sute de ţiitoare; şi nevestele i-au abătut inima.
4 Cînd a îmbătrînit Solomon, nevestele i-au plecat inima spre alţi dumnezei; şi inima nu i -a fost în totul a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David.
5 Solomon s’a dus după Astartea, zeiţa Sidonienilor, şi după Milcom, urîciunea Amoniţilor.
6 Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi n’a urmat în totul pe Domnul, ca tatăl său David.
7 Atunci Solomon a zidit pe muntele din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoş, urîciunea Moabului, pentru Moloc, urîciunea fiilor lui Amon.
8 Aşa a făcut pentru toate nevestele lui străine, cari aduceau tămîie şi jertfe dumnezeilor lor.
Citeşte 1 Samuel 8,7-20. Cum sugerează pasajul acesta că toate căile lui Dumnezeu sunt mai bune decât căile omului? Cât de des constatăm că şi noi procedăm la fel, dorind să facem lucrurile în felul nostru, şi nu în felul lui Dumnezeu?
1 Samuel 8
7 Domnul a zis lui Samuel: ,,Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei.
8 Ei se poartă cu tine cum s’au purtat totdeauna, decînd i-am scos din Egipt pînă în ziua de astăzi; M’au părăsit şi au slujit altor dumnezei.
9 Ascultă-le glasul deci; dar înştiinţează -i, şi fă-le cunoscut dreptul împăratului care va domni peste ei.„
10 Samuel a spus toate cuvintele Domnului poporului care -i cerea un împărat.
11 El a zis: ,,Iată care va fi dreptul împăratului care va domni peste voi. El va lua pe fiii voştri, îi va pune la carele sale şi între călăreţii lui, ca să alerge înaintea carului lui;
12 îi va pune căpetenii peste o mie şi căpetenii peste cinzeci, şi -i va întrebuinţa la aratul pămînturilor lui, la seceratul bucatelor lui, la facerea armelor lui de război şi a uneltelor carelor lui.
13 Va lua pe fetele voastre să -i facă miresme, de mîncare şi pîne.
14 Va lua cea mai bună parte din cîmpiile voastre, din viile voastre şi din măslinii voştri, şi o va da slujitorilor lui.
15 Va lua zeciuială din rodul seminţelor şi viilor voastre, şi o va da famenilor şi slujitorilor lui.
16 Va lua pe robii şi roabele voastre, cei mai buni boi şi măgari ai voştri, şi -i va întrebuinţa la lucrările lui.
17 Va lua zeciuială din oile voastre, şi voi înşivă veţi fi slugile lui.
18 Şi atunci veţi striga împotriva împăratului vostru pe care -l veţi alege, dar Domnul nu vă va asculta.„
19 Poporul n’a vrut să asculte glasul lui Samuel. ,,Nu!„ au zis ei, ,,ci să fie un împărat peste noi,
20 ca să fim şi noi ca toate neamurile; împăratul nostru ne va judeca, va merge în fruntea noastră şi ne va cîrmui în războaiele noastre.„
