Eliberarea de osândire

1. Ce înseamnă „nicio osândire”? Nicio osândire pentru ce? De ce este aceasta o veste aşa de bună? Romani 8,1

Romani 1

1 Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului.

A fi „în Hristos Isus” înseamnă a-L primi pe Hristos ca Mântuitor personal. Cel care a făcut acest lucru se încrede în El necondiţionat şi a hotărât să aleagă modul de viaţă al lui Hristos. Rezultatul este o legătură personală strânsă cu Hristos.

A fi „în Hristos Isus” este în contrast cu a fi „în firea pământească”. De asemenea, este în contrast cu experienţa prezentată în capitolul 7, unde Pavel descrie pe cineva care se converteşte, dar încă nu s-a predat lui Hristos, adică este rob al păcatului, este condamnat la moarte (vers. 11,13,24). El slujeşte „legii păcatului” (vers. 23,25). Un astfel de om este într-o stare îngrozitor de nenorocită (vers. 24).

Totuşi, după ce păcătosul I se predă lui Isus, are loc o schimbare imediată a statutului său înaintea lui Dumnezeu. Înainte fusese condamnat ca un călcător al Legii, iar acum este desăvârşit în ochii lui Dumnezeu, ca şi când nu ar fi păcătuit niciodată, deoarece neprihănirea lui Isus Hristos îl „îmbracă”, îl acoperă cu totul. El nu mai este condamnat, nu pentru că nu are greşeli sau păcate sau pentru că este vrednic de viaţa veşnică (fiindcă nu este!), ci pentru că raportul vieţii desăvârşite a lui Isus stă în locul raportului vieţii lui şi, ca urmare, nu mai este nicio condamnare pentru el. Însă vestea bună nu se sfârşeşte aici.

2. Ce anume îl eliberează pe om din sclavia păcatului? Romani 8,2

Romani 8

2 În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus, m’a izbăvit de Legea păcatului şi a morţii.

Aici, „Legea Duhului de viaţă” înseamnă planul lui Hristos de a mântui omenirea, în contrast cu „legea păcatului şi a morţii”, descrisă în capitolul 7 ca fiind legea prin care domneşte păcatul şi al cărei sfârşit este moartea. În schimb, Legea lui Hristos aduce viaţă şi libertate.

„Orice om care refuză să se predea lui Dumnezeu este sub controlul unei alte puteri. El nu-şi aparţine. El poate vorbi despre libertate, dar este în cea mai dezgustătoare robie… În timp ce, cu îngâmfare, se mângâie cu ideea că urmează hotărârile propriei judecăţi, el ascultă de voinţa domnului întunericului. Hristos a venit pentru a sfărâma cătuşele care ţin sufletul în robia păcatului”. – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 466.

Eşti rob sau eşti liber în Hristos? Cum poţi să fii sigur de lucrul acesta?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO