Studiu suplimentar

Citeşte Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, capitolul 40 – „O noapte pe lac”.

„În primii ani ai apostolatului său, Petru gândea despre sine că este puternic. Asemenea fariseului, după judecata sa, el ’nu era ca ceilalţi oameni’. Când Domnul Hristos, în ajunul trădării Sale, îi înştiinţa pe ucenici: ’în noaptea aceasta, toţi veţi avea un prilej de poticnire în Mine’, Petru, plin de încredere în sine, declară: ’Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea.’ (Marcu 14,27.29). Petru nu cunoştea atunci primejdia în care se găsea şi încrederea în sine l-a amăgit. El gândea despre sine că este în stare să se împotrivească ispitei, dar numai după câteva ore, când încercarea a venit, el s-a lepădat de Domnul său, blestemând şi jurându-se. Când însă cântatul cocoşului i-a reamintit de cuvintele Domnului Hristos, surprins şi zdruncinat de ceea ce tocmai făcuse, el s-a întors şi a privit la Învăţătorul său. În aceeaşi clipă, Domnul a privit la Petru şi în această privire îndurerată, în care erau amestecate mila şi iubirea pentru el, Petru a putut să se înţeleagă pe sine. El a ieşit afară şi a plâns amar. Privirea aceea a Domnului Hristos i-a zdrobit inima. Petru a ajuns la un punct crucial în viaţa sa şi, plin de amărăciune, s-a pocăit de păcatul său. El era asemenea vameşului în mâhnirea şi pocăinţa sa şi, asemenea vameşului, el a găsit îndurare. Privirea Domnului Hristos i-a dat certitudinea iertării.” – Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, pag. 152-154

Întrebări pentru discuţie

– Caută în Epistolele lui Petru indicii care arată cât s-a schimbat Petru. Ce încurajare primeşti de aici?
– Este uşor să criticăm lipsa de credinţă a lui Petru. Dar el a fost singurul care a avut curajul să coboare din corabie. În ce sens ar trebui „să cobori din corabie” şi tu, în viaţa de credinţă? Dar biserica din care faci parte? Are şi ea nevoie să facă acest lucru?
– E. G. White scrie: „Fiecare ucenic adevărat se naşte în Împărăţia lui Dumnezeu ca misionar.” – Hristos, Lumina lumii, pag. 195. Mulţi dintre urmaşii Domnului îşi pierd entuziasmul de la început, de a spune şi altora ce au învăţat. Cum pot membrii bisericii să-şi recapete această pasiune pentru a răspândi Vestea cea Bună? Cum vă puteţi ajuta unii pe alţii?

Rezumat: Istoria vieţii lui Petru este un omagiu pentru ceea ce poate să facă Dumnezeu chiar şi prin cel mai slab dintre ucenicii Săi. Domnul Isus a folosit zelul şi bunele intenţii ale lui Petru şi l-a întărit în credinţă, făcând din el un stâlp puternic în biserica primară.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO