A distrus proprietatea altcuiva?
Tema principala a studiului din aceasta saptamana se concentreaza
asupra modului in care trebuie sa-L luam pe Isus ca model pentru viata
noastra. Cat de corect si de indreptatit este obiectivul de „a-I urma exemplul?”
Pana acum am vazut ca acesta este un aspect care cere chibzuinta
si discernamant. Exista anumite cazuri in care putem determina clar
exemplul etic pe care trebuie sa-l urmam. In altele, principiul nu este foarte
evident. Iata doua cazuri:
4. Citeste Matei 8,28-32 (compara cu Marcu 5,1-20; Luca 8,26-39) si Matei
21,18.19 (compara cu Marcu 11,12-14.20.21). De ce crezi ca a ingaduit
Isus ca demonii sa intre in turma de porci? Ar fi facut El acelasi lucru si
daca ar fi fost vorba despre niste oi? Cum se manifesta compasiunea lui
Isus in aceasta actiune? A existat din partea Sa vreo preocupare pentru
faptul ca, dincolo de restrictiile legate de dieta, turma aceea reprezenta
mijlocul de subzistenta pentru mai multe familii din acea cetate? Cum
se integreaza ideea compensatiei in acest tablou?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
„Daca acesti porci ar fi fost proprietatea unor oameni dintre Neamuri,
am fi lasati fara o explicatie reala in ceea ce priveste distrugerea lor. Sa
spunem ca demonilor li s-a poruncit doar sa-l paraseasca pe omul acela si
ca decizia de a intra in porci a fost a lor. Aceasta insa ar intra in contradictie
cu cererea pe care ei o adreseaza lui Isus, de a le permite acest lucru, si
cu declaratiile clare ale lui Luca si Marcu, ca Isus le-a dat permisiunea.”
– R. C. H. Lenski, The Interpretation of St. Matthew’s Gospel (Minneapolis,
Minn.: Augsburg Publishing House, 1943), pag. 353
Ellen G. White spune ca „Pentru binele stapanilor acestor porci se ingaduise
sa vina asupra lor aceasta paguba. Ei erau absorbiti de lucrurile pamantesti
si nu se ingrijeau de marile nevoi ale vietii lor spirituale. Isus dorea sa spulbere
vraja nepasarii lor egoiste, ca ei sa poata primi harul Sau.” – Hristos,
Lumina lumii, pag. 338. Cu toate ca aceste comentarii ne ajuta sa intelegem
anumite nenorociri care vin asupra noastra, in ce masura crezi ca o astfel de
atitudine poate fi un precedent in ceea ce priveste propriile noastre actiuni?
Sau aceasta este una dintre actiunile prin care Isus Se manifesta ca Mesia si
nu a fost destinata sa ne fie model de urmat? Cum ai sustine faptul ca la fel
stau lucrurile si in cazul blestemarii smochinului (care probabil ca avea si el
un proprietar)?
