Noul Testament nu face speculatii cu privire la Isus, ci Il prezinta, efectiv, ca fiind Fiul divin al lui Dumnezeu. Nici nu raspunde la numeroasele intrebari legate de fiinţa si de persoana lui Isus, care aveau sa preocupe generatiile urmatoare. Totusi, in toate discutiile si argumentarile, a existat o acceptare bineintemeiată a pozitiei centrale a Scripturilor si a identitatii fundamentale a lui Isus Hristos.
Dar asa-numita era a Iluminismului (din secolele al saptesprezecelea si al optsprezecelea) avea sa schimbe totul. Scripturile nu aveau sa mai stea la baza oricarei discutii cu privire la Isus, ci in studierea Bibliei aveau sa fie aplicate metodele si criteriile folosite in studierea altor documente antice. Cum totul era acum supus analizei si criticii rationale, supranaturalismul, care continea premisele fundamentale ale credintei biblice, a fost respins. Conceptia biblică traditionala, conform careia neamul omenesc este cufundat in pacat si are nevoie de salvare divina, a fost inlocuita de umanism, o concepţie optimista in ceea ce priveste capacitatea si progresul naturii umane.
Schimbarea de perspectiva a fost atat de radicala si de larg-cuprinzatoare, incat multi au crezut ca erau martori la sfarsitul crestinismului. Religia era considerata demodata, iar ratiunea, candva servitoarea teologiei, a devenit stapana ei recunoscuta. Rezultatul a fost acela ca atentia s-a mutat de la Isus cel descris în Evanghelii, de la acel Isus al mantuirii noastre la Isus cel istoric, cel presupus a fi fost adevaratul Isus – asa cum a existat El, fara bagajul teologic adaugat de Evanghelii si de evlavia crestinismului de mai tarziu. Cu alte cuvinte, acest Isus, oricine ar fi fost El, cu siguranta nu a fost Mantuitorul lumii.
5. In timp ce meditezi la aceste transformari, gandeste-te la următoarele aspecte: (1) scriitorii Evangheliilor au fost pe deplin convinsi de adevarul pe care l-au scris (vezi Luca 1,1-4). Ce spune Luca despre ceea ce scrie el? De ce putem avea incredere in raportul Scripturii? (2) Unul dintre acei martori oculari despre care vorbeste Luca era Petru, care s-a confruntat el insusi cu persoane pline de indoială si sceptice (vezi 2 Petru 1,16-21). Cu toate ca Petru vorbeste aici despre indoieli si controverse mai cuprinzatoare decat cea referitoare la identitatea lui Isus, cum am putea noi folosi metoda lui de abordare pentru a ne feri de atacurile Iluminismului despre care am discutat? (3) si Pavel s-a confruntat direct cu aceasta problema. Cum si-a sustinut el cauza? (Vezi 1 Cor. 1,18-27;
15,3-7).

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO