Noblețea creștină
Ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie.
Tit 2:12
Omul de stat roman Pliniu a scris o scrisoare în care ne oferă câteva informații interesante despre creștini. La data aceea, el era guvernator al provinciei Asia Mică, o zonă în care creştinii deveniseră atât de numeroşi, încât, potrivit cuvintelor sale, templele păgâne rămăseseră goale şi abandonate. Pliniu nu cunoştea prea multe despre convingerile creştinilor, dar ştia că ei se închinau lui Isus Hristos ca Dumnezeu. De asemenea, ştia că ei erau corecţi, oneşti, căşti, demni de încredere. Păgânii erau efectiv uimiţi de viaţa curată, sinceră, virtuoasă şi dreaptă a creştinilor.
Dumnezeu ne-a încredinţat misiunea de a duce Evanghelia veşnică în toată lumea. Am face bine să fim convinşi de lucrul acesta. Nu este destul să recunoaştem adevărul, ci este necesar să îl transpunem în fiecare aspect al existenţei noastre de zi cu zi. Lumea are nevoie de modele vii, nu doar de cuvinte; are nevoie de exemple de curăţie, nu de argumente nesfârşite; de slujire din dragoste, nu de teorii noi ale eticii. Noi suntem chemaţi să producem cea mai profundă impresie asupra contemporanilor noştri!
Acela dintre noi care, prin puterea Duhului Sfânt, îşi transformă viaţa şi munca zilnică într-o ocazie de a fi sârguincios, integru, curat şi iubitor va reuşi să facă pentru lucrarea lui Dumnezeu mai mult decât dacă ar vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti. Omul cu adevărat evlavios este vrednic de admiraţie şi va fi recunoscut ca atare.
Daniel şi prietenii lui şi-au păstrat caracterul nobil şi bun în ciuda pericolelor şi ispitelor la care au fost supuşi. Lor le-au fost puse la dispoziţie alimente şi băuturi din cele mai fine. Dacă refuzau să stea la masa oferită de împărat, riscau să îşi atragă supărarea acestuia şi să fie aruncaţi în temniţă. Daniel ar fi putut să spună:„Nu contează chiar atât de mult! Regulile şi tradiţiile strămoşilor noştri sunt depăşite. Mai bine să fac pe plac împăratului!” Dacă ar fi cedat, viaţa lui nu ar mai fi fost consemnată şi numele lui nu ar mai fi apărut în cântările noastre. El a ales însă ca, alături de prietenii săi, să rămână neclintit.
De o astfel de loialitate şi integritate are nevoie Domnul Hristos azi. De astfel de tineri şi tinere nobile este nevoie astăzi în lumea aceasta. Şi cât de puţini par a fi creştinii de acest fel!
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
