Părtășia cu Dumnezeu
Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos.
(1 loan 1:3)
Părtăşia cu Hristos nu se menţine de la sine. Ea dispare repede din viaţa celui care nu se roagă. Rugăciunea reprezintă deschiderea vieţii întregi înaintea lui Dumnezeu în fiecare zi. Studiul Cuvântului Său ne face receptivi la glasul Său. Viaţa împreună cu Hristos este caracterizată de dragoste, bucurie, pace. Ea trebuie menţinută prin rugăciune şi prin studiul Cuvântului Său, altminteri trăim prin forţele proprii. Este ca şi cum am încerca să învârtim cu mâna tamburul unei maşini de spălat în loc să o conectăm la curentul electric. Este ca şi cum am încerca să dăm la vâsle în timpul unei furtuni, în loc să pornim motorul bărcii.
Problema noastră este că ne bizuim pe ceea ce putem face noi, în loc să depindem doar de Dumnezeu şi să ne punem încrederea în El. Socotim că unele lucruri sunt prea neînsemnate ca să I le încredinţăm Lui. Dar tocmai aceasta înseamnă să trăim prin credinţă! Pe de altă parte, consacrarea totaiă şi credinţa vie nu ne vor scuti de ispite. Dimpotrivă, ele pot fi ocazia pentru atacul şi mai intens din partea Diavolului.
Viaţa creştină nu este lipsită de lupte, dar Hristos ne dă victoria. Numai El ne poate ajuta să nu mai păcătuim. Toate energiile noastre se îndreaptă spre El, şi nu spre înfruntarea ispitei. Aceasta înseamnă să ne bizuim pe Dumnezeu, să depindem de El. Victoria asupra ispitei şi păcatului nu este o reuşită personală, ci un cadou pe care îl primim. Cu cât ne bizuim mai mult pe Hristos, cu cât privim mai mult la El, cu atât depindem mai puţin de noi înşine. El este mai puternic decât noi şi decât vrăjmaşul nostru.
Teama de cădere şi de păcătuire va dispărea numai în măsura în care avem această părtăşie personală cu Dumnezeu. Fiindcă, dacă ne temem că vom cădea, am căzut deja pe jumătate. „Dragostea desăvârşită izgoneşte frica” (1 loan 4:18). Viaţa împreună cu Hristos este o asigurare a victoriei şi o eliberare de strădaniile noastre de a fi creştini fără ajutorul Său. Domnul îşi asumă responsabilitatea biruinţei, iar noi ne lăsăm îndrumaţi de El.
Prezenţa Sa devine pentru noi o realitate neîntreruptă şi atotstăpânitoare. Iar aceasta nu presupune o sforţare istovitoare din partea noastră, ci rămânerea în dragostea Sa. Aceasta este viaţa la care ne cheamă Hristos.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO