Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău.

(Matei 6:6)

Meditaţia este o activitate pe cale de dispariţie. Ea presupune încordarea facultăţilor minţii, foarte multă contemplare şi o măsură bună de emoţii adânci. Din nefericire însă, ea este neglijată. Este mult mai uşor să fii tot timpul în activitate decât să stai şi să meditezi la Dumnezeu şi la Cuvântul Său. Preferăm să ne ocupăm majoritatea timpului cu programe religioase, decât să ne luăm timp pentru relaţia personală cu Dumnezeu. Totuşi nu ne putem mulţumi cu atât, avem nevoie de un timp regulat în care să examinăm în linişte subiectele importante.

Este bine să includem meditaţia în devoţionalul personal de dimineaţă. Poate că va fi necesar să te trezeşti cu cincisprezece minute mai devreme, dar te asigur că îţi va însenina ziua şi îţi va schimba viaţa. Să meditezi înseamnă să te gândeşti în mod serios la Dumnezeu, la un adevăr, la un fapt din viaţa Domnului nostru, la o făgăduinţă făcută de El. înseamnă să te gândeşti la aceste lucruri în prezenţa lui Dumnezeu. înseamnă să mergi pe urma gândurilor Sale.

Să ne întrebăm pe ce se bazează convingerea noastră că Dumnezeu este dragoste, că El nu încetează niciodată să ne iubească. Credinţa care ne determină să ne dorim să trăim ca El, liberi de frică şi de necunoaştere, este credinţa care vine din asigurarea primită în prezenţa Sa.

Experienţa personală cu Hristos şi cu puterea lui Dumnezeu trebuie readusă la viaţă. Avem nevoie să reînnodăm relaţia cu Dumnezeu. Când sunt întrebaţi despre relaţia lor cu Domnul, oamenii vorbesc de obicei despre simţămintele lor. Dar experienţa cu Hristos nu se opreşte la nivelul sentimentelor, ci implică mintea şi fiinţa întreagă.

Biserica a făcut o sumedenie de acţiuni şi manifestări, a vărsat multe lacrimi, a făcut apel ca fraţii să se strângă şi să ceară Duhul Sfânt, a căutat expresii şi a înălţat pancarte cu simboluri sfinte ca să capteze atenţia oamenilor. Ceea ce trebuie să reţinem însă este faptul că experienţa locuirii lăuntrice a lui Hristos, umblarea cu El vine doar ca urmare a intrării personale în audienţă înaintea lui Dumnezeu.

Oricât de entuziasmaţi am fi atunci când cântăm împreună, să nu uităm să facem şi acest unic lucru care ne transformă şi ne dă putere, care ne face eficientă mărturia şi care sfinţeşte relaţiile dintre noi. Vom descoperi atunci că Dumnezeu îşi împlineşte făgăduinţa de a Se întâlni cu noi„în ascuns”şi de a locui în noi.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO