Religia inimii (1)
Căci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie În inima lor, şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.
(Ieremia 31:33)
Unul dintre cele mai frapante adevăruri ale credinţei creştine este acela că noi, fiinţele umane, putem avea o relaţie personală reală cu Divinitatea. Ne referim aici, desigur, la o relaţie care implică inima şi în care realităţile divine sunt cunoscute de omul lăuntric, la o experienţă care angajează întreaga făptură şi care se deosebeşte radical de religia de suprafaţă.
Experienţa aceasta poate fi pe bună dreptate foarte impresionantă. Scrierea Legii pe table de piatră nu este tot atât de impresionantă precum scrierea ei pe întreaga noastră fiinţă şi schimbarea noastră din temelii, astfel încât din nişte simpli oameni religioşi să devenim oameni spirituali, oneşti, curaţi, altruişti şi iubitori. Scrierea celor Zece Porunci pe peretele bisericii nu este tot atât de mişcătoare precum întipărirea lor în fiecare fibră a fiinţei noastre. Acesta este cel mai mare miracol dintre toate.
„Aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă” (Efeseni 3:17). Aici inima se referă la viaţa interioară, unde iau naştere gândurile, dorinţele, motivaţiile, sentimentele. Dacă apa dintr-o fântână nu este bună de băut, soluţia nu este să vopsim fântâna, ci să curăţăm apa. Dacă un pom şi-a pierdut frunzişul, rezolvarea nu este lipirea frunzelor înapoi de unde s-au desprins. Trebuie să intervenim la rădăcină. În mod asemănător, nu putem recupera un om doar prin câteva modificări de suprafaţă.
Minunile cele mai mari făcute de Domnul Hristos nu sunt transformarea apei în vin şi nici învierea lui Lazăr din morţi, ci naşterea din nou şi curăţirea de păcat a Mariei Magdalena, schimbarea lui Zacheu dintr-un hoţ într-un om cinstit, transformarea lui Petru dintr-un laş într-un om curajos, alungarea din inima lui Pavel a duşmăniei şi cruzimii şi înlocuirea lor cu dragostea divină. Oamenii aceştia au cunoscut o transformare totală a caracterului.
Rugăciunea şi preocuparea noastră să fie reflectarea cu toată făptura noastră a Domnului Hristos. De ce să ne mulţumim cu mai puţin, dacă El ne pune la dispoziţie totul?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
