Esența creștinismului
Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte În mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum În trup, o trăiesc În credinţa În Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.
(Galateni 2:20)
Putem noi să spunem cu convingere împreună cu Pavel: „Trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine”? Textul acesta este fundamental pentru experienţa creştină. Faptul că Hristos trăieşte în noi, faptul că El este Domn peste fiecare aspect al vieţii noastre este cea mai clară dovadă că suntem creştini.
Noi nu putem spune: „Religia ţine de viaţa mea privată, de relaţia mea cu Domnul Isus Hristos” înţelegând prin „privat” că nimeni nu trebuie să ştie ce convingeri avem. Relaţia cu Hristos este privată în sensul că e personală, că e a ta proprie, dar nu în sensul că te priveşte doar pe tine.
Dacă suntem angajaţii unei companii sau dacă ocupăm o funcţie importantă, nu putem spune că ne priveşte doar pe noi calitatea serviciilor oferite, acoperirea anumitor acte frauduloase sau a anumitor pierderi pe care le provocăm. Tot la fel, nu putem spune că experienţa noastră cu Dumnezeu ne priveşte doar pe noi. Niciun aspect al vieţii noastre nu rămâne neatins de experienţa creştină. Nu putem spune că ceea ce urmărim la televizor, ceea ce citim, ceea ce facem ca să ne recreăm, ceea ce facem în timpul liber este o chestiune privată.
Este necesar să fim autentici din toate punctele de vedere. Contează tot ce facem, orice acţiune, orice decizie, orice activitate pe care o desfăşurăm, fie că este vorba de activitatea la locul de muncă, fie de recreere, deoarece Hristos este Domn peste toate acestea.
Nu Îl putem face cunoscut altora pe Domnul Hristos prin intermediul argumentelor. Prietenii noştri nu vor fi dispuşi să ne asculte explicaţiile dacă nu L-au văzut pe Hristos în noi. Pe de altă parte, dacă religia noastră este o ilustrare a vieţii Sale, nimeni nu va reduce credinţa noastră la un set de opinii sau idei. Oamenii vor dori să aibă şi ei o astfel de viaţă. Abia atunci vor fi dispuşi să ne asculte.
Această ultimă generaţie de locuitori ai pământului are nevoie să înţeleagă cum se potriveşte adevărul mântuitor al lui Dumnezeu la situaţia lor. Mărturisirea de credinţă necuplată cu trăirea reală a credinţei este practic o negare a credinţei. Să eliminăm din viaţa noastră tot ceea ce vine în contradicţie cu trăirea în credinţa în Fiul lui Dumnezeu!
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
