Moise I-a zis: „Dacă nu mergi Tu Însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici.”

(Exodul 33:15)

În capitolul 33 din Exodul, Dumnezeu vesteşte o judecată cutremurătoa­re. El îi ameninţă pe israeliţi că nu-i va mai însoţi în călătoria lor, trimiţând în locul Lui un înger care să-i conducă. „Voi trimite înaintea ta un înger şi voi izgoni pe canaaniţi, amoriţi, hitiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi. Suie-te în ţara aceasta unde curge lapte şi miere. Dar Eu nu Mă voi sui în mijlocul tău, ca să nu te prăpădesc pe drum, căci eşti un popor încăpăţânat” (Exodul 33:2,3).

Înţelepciunea omenească i-ar fi putut sugera lui Moise să urmeze calea care părea mai uşoară, acceptând ca un înger al Domnului să meargă îna­intea lor şi să ducă lupta împotriva vrăjmaşilor. Dar Moise alege să urmeze planul perfect al lui Dumnezeu. Astăzi, mulţi dintre noi nu am percepe o astfel de ofertă drept ameninţare. Din contră, am fi nespus de bucuroşi dacă ni s-ar face mai uşoară călătoria. Dar Moise cunoştea binecuvântarea prie­teniei cu Dumnezeu (vezi versetul 11), aşa că L-a implorat să rămână ală­turi de el şi de popor (vezi versetele 12-16). Moise a înţeles că poporul Israel nu ar fi fost cu nimic diferit de celelalte popoare dacă prezenţa lui Dumne­zeu nu era cu el. Dacă El nu Se afla în mijlocul lor, deveneau vulnerabili şi puteau fi învinşi cu uşurinţă. Moise ştia, de asemenea, că, dacă Dumnezeu nu era efectiv cu ei, nu aveau cum să primească binecuvântarea Lui.

Întrebarea care se pune este: Suntem noi suficient de aproape încât să auzim atenţionările lui Dumnezeu atunci când noi sau familiile şi prietenii noştri ne aflăm în pericolul de a ne îndepărta de voia Lui? Cât de des ne oprim şi nu-I cerem nimic altceva decât pur şi simplu să ne însoţească în călătoria vieţii? Este prezenţa lui Dumnezeu o realitate în viaţa noastră astăzi? Cât de adesea ne aflăm în situaţia celor care, judecând la rece, nu merită prezenţa lui Dumnezeu cu ei? Capitolul 32 din Exodul îl înfăţişează pe Moise mijlocind pentru popor înaintea Domnului.

Dacă invocăm cu sinceritate prezenţa Sa, El este bucuros să ne fie aproa­pe. Dumnezeu, în marea Sa îndurare, i-a dat lui Moise mai mult decât a cerut. El a mers cu ei şi le-a dat odihnă. „Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă” (Exodul 33:14); o făgăduinţă care ne oferă linişte şi încredere în faţa unui viitor care doar Domnul ştie ce ne va aduce.

Ce vom face cu această făgăduinţă depinde doar de noi.

CONFORT ULOMA ONWUKWE

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO