În liniștea dimineții
Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.”
(Matei 24:2)
Mă întorceam din Florida în Mandeville, în frumoasa Jamaica. Am aterizat în Montego Bay, unde am petrecut seara cu o bună prietenă şi soţul ei pe care nu îi mai văzusem de mulţi ani. Am vorbit mult până târziu în noapte, chiar dacă eram obosită şi mi se închideau ochii de somn.
Adormită, aproape că m-am împiedicat pe scări. Draperiile la dormitor nu erau trase şi am rămas la fereastră, uimită de panorama oraşului Bogue Heights. „Uau, ce frumuseţe!” am exclamat, continuând să contemplu priveliştea din faţa mea.
Într-un sfârşit, m-am culcat şi m-am trezit la ora patru dimineaţa, simţindu-mă odihnită şi înviorată. Am înălţat o rugăciune de mulţumire, cum îmi este obiceiul, am sărit din pat şi-am fugit la fereastră. Acum panorama era şi mai spectaculoasă. Luna se înălţa maiestuoasă pe cer. Oraşul era cufundat într-o linişte perfectă. Niciun zgomot nu se făcea auzit, cu excepţia cântatului cocoşilor, lucru care mi-a amintit de trădarea lui Petru. Această relatare mă ajută să rămân concentrată şi dependentă de cel mai bun prieten al meu, Isus. Bogue Heights era un oraş calm şi senin.
O casă construită pe un deal mi-a atras în mod deosebit atenţia. Nu o văzusem în seara precedentă. Luminile fuseseră stinse, probabil că nu se aflase nimeni acasă. Era foarte frumoasă. Forma, dimensiunile, poziţia şi diversitatea luminilor îi confereau eleganţă. Stând acolo şi admirând această casă, deodată un gând mi-a străbătut prin minte: Până la urmă şi aceasta va fi dărâmată.
În textul de astăzi, Isus i-a avertizat pe ucenicii Săi: „Nu va mai rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” M-am întrebat dacă locuitorii din Bogue Heights şi, mai ales, locatarii acelei case splendide ştiau de această profeţie cu privire la timpul sfârşitului.
Experienţa din acea dimineaţă m-a adus din nou pe genunchi, cerându-I Domnului putere şi călăuzire pentru ziua respectivă şi pentru o continuă dependenţă şi încredere în El. Mi-am amintit încă o dată că această lume nu este casa mea. Toate vor avea un sfârşit, iar eu trebuie să îmi aţintesc privirea către lucrurile de sus. Să fim ocupaţi aşteptând binecuvântata nădejde, dar să nu ne lăsăm distraşi, mulţumindu-ne cu starea în care ne găsim. Haideţi să ne împlinim cu credincioşie misiunea de a le vesti tuturor apropiata revenire a lui Hristos!
THERESA M McDONALD
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
