Dumnezeu este implicat în istorie

1. Cum ne pot ajuta următoarele versete din cartea lui Daniel să înțelegem la ce se face referire în Ezra 1:9-11? Daniel 1:1,2

Ezra 1:9-11
9. Iată-le numărul: treizeci de lighene de aur, o mie de lighene de argint, douăzeci şi nouă de cuţite,
10. treizeci de potire de aur, patru sute zece potire de argint de mâna a doua şi o mie de alte unelte.
11. Toate lucrurile de aur şi de argint erau în număr de cinci mii patru sute. Şeşbaţar a adus tot din Babilon la Ierusalim, împreună cu cei ce s-au întors din robie.

Daniel 1:1-2
1. În al treilea an al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului şi l-a împresurat.
2. Domnul a dat în mâinile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinear, în casa dumnezeului său, le-a pus în casa vistieriei dumnezeului său.

În Ezra sunt prezentate detaliile, iar în Daniel este oferită imaginea de ansamblu. Împreună, aceste versete ne arată că Dumnezeu conduce istoria. „Istoria națiunilor ne vorbește astăzi. Fiecărei națiuni și fiecăruia personal, Dumnezeu le-a desemnat un loc în planul Său cel mare. Astăzi, popoare şi indivizi sunt puși la încercare, cântăriţi cu balanța din mâna Aceluia care nu face nicio greșeală. Toți își hotărăsc soarta prin propria alegere, iar Dumnezeu conduce totul pentru împlinirea planurilor Sale.” – Ellen G. White, Profeți și regi, p. 536

2. Ce spune pasajul de mai jos despre pedepsirea lui Belșațar? Daniel 5:1,2,22-28,30

Daniel 5:1,2,22,28,30
1. Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai mari ai lui şi a băut vin înaintea lor.
2. Şi, în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint pe care le luase tatăl său, Nebucadneţar, din Templul de la Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

22. Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcar că ai ştiut toate aceste lucruri.
28. Împărţit înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită şi dată mezilor şi perşilor!”

30. Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul haldeilor, a fost omorât.

Babilonul a căzut în octombrie 539 î.Hr., când a fost cucerit de împăratul Cirus, conducătorul armatei medo-persane. Belșațar, bazându-se în mod greșit pe succesul, luxul și faima lui, a fost atât de arogant, încât a organizat un ospăț măreț chiar în seara care a culminat cu uciderea lui. Mâna divină a scris pe peretele palatului că zilele lui erau numărate și se apropiau de final. Deși cunoștea soarta și experiența convertirii marelui împărat Nebucadnețar, el nu a învățat lecția. Este la fel de tragic când nici noi nu ascultăm avertizările lui Dumnezeu și nu luăm seama la învățăturile Sale.

Prorocul Daniel era acolo, dar a fost ignorat. Când pierdem simțământul sfințeniei lui Dumnezeu și al prezenței Sale în viața noastră, pășim pe o cale plină de încurcături, probleme și tragedii care, în final, vor duce la moarte.

După ce i-a amintit împăratului despre Nebucadnețar, Daniel a spus: „Dar tu, Belșațar, fiul lui, nu ți-ai smerit inima, măcar că ai știut toate aceste lucruri” (Daniel 5:22). Cum putem fi siguri că nu facem aceeași greșeală? Cum ne ajută jertfa Mântuitorului să rămânem mereu smeriți înaintea lui Dumnezeu?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO