El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme. (Daniel 7:25, VDCC)

În centrul concepţiei noastre despre evenimentele finale ale istoriei se află Legea lui Dumnezeu şi, mai exact, porunca a patra, cea referitoare la ziua a şaptea, care este ziua de odihnă. Noi suntem de acord că mântuirea este doar prin credinţă şi că păzirea Legii, inclusiv a Sabatului, nu poate aduce mântuire, dar credem totodată că, în timpul sfârşitului, ascultarea de Legea lui Dumnezeu, inclusiv de porunca a patra, va constitui semnul distinctiv al credinţei.

Distincţia aceasta va deveni foarte clară în timpul evenimentelor sfârşitului descrise în Apocalipsa 13 şi 14, când puterile religioase şi politice se vor uni într-un singur organism despotic cu scopul de a le impune locuitorilor pământului o formă falsă de închinare. Actul acesta este contrar soliei din Apocalipsa 14:7, prin care oamenii sunt chemaţi să se închine Creatorului, „Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor”.

12 mai – Dar ADRA (colectă)

BIBLIA ȘI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND

Biblia: Ioan 17 – Faptele apostolilor 2

  1. Ce vârstă avea ologul de la poarta templului, denumită „Frumoasă”?
  2. Ce anume i-a determinat pe marele-preot și pe saduchei să-i arunce în temniță pe apostoli?
  3. Conform celor spuse de diaconul Ștefan, cine i-a vorbit lui Moise pe muntele Sinai?
  4. Ce au făcut văduvele din Iope?

Istoria mântuirii, cap. 11

  1. Ce răspundere trebuie să simtă părinții că apasă asupra lor?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO