Unii predicatori populari de televiziune afirmă că Dumnezeu vrea să te binecuvânteze, iar dovada binecuvântării Sale este abundenţa de posesiuni materiale. Cu alte cuvinte, dacă eşti credincios, Dumnezeu te va îmbogăţi.

Ideea aceasta (sau variante ale ei) a căpătat denumirea de „evanghelia prosperităţii”: Urmează-L pe Dumnezeu şi El te va face bogat în bunuri pământeşti. Ea nu este altceva decât falsa justificare teologică a materialismului, fiindcă ea spune în esenţă: Vrei să fii materialist şi să nu ai mustrări de conştiinţă? Atunci, avem o „evanghelie” pentru tine!

Asocierea Evangheliei cu îmbogăţirea garantată este o diversiune. Ea este contrară Scripturii şi reflectă o teologie egocentrică, o jumătate de adevăr îmbrăcată în termeni biblici. În miezul acestei minciuni se găseşte însuşi germenele păcatului: eul şi dorinţa de a face ce-mi place mie.

Teologia „evangheliei prosperităţii” susţine că, atunci când Îi aducem daruri lui Dumnezeu, obţinem în schimb garanţia îmbogăţirii materiale. Ea Îl transformă pe Dumnezeu într-un fel de automat, în care pui banii şi îţi dă produsul solicitat, iar relaţia noastră cu El, într-una de afaceri: Eu fac pentru Tine ceva, iar Tu promiţi să faci pentru mine ceva.

Aceasta este „evanghelia prosperităţii”.

1. Ce situaţie descrie Pavel și cum combate aceasta așa-numita „evanghelie a prosperității”?

2 Corinteni 8:1-5
1. Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul pe care l-a dat Dumnezeu în bisericile Macedoniei.
2. În mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.
3. Vă mărturisesc că au dat de bunăvoie, după puterea lor şi chiar peste puterile lor.
4. Şi ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul şi părtăşia la această strângere de ajutoare pentru sfinţi.
5. Şi au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s-au dat mai întâi pe ei înşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.

Oamenii aceştia trăiau într-o sărăcie „lucie” (2 Corinteni 8:2) şi, cu toate acestea, erau foarte generoşi, dăruind chiar peste puterile lor. Textele acestea ne ajută să respingem falsa teologie a „evangheliei prosperităţii” care susţine că, dacă viaţa ta este după voia lui Dumnezeu, vei avea parte de abundenţă materială ca dovadă a acestui lucru.

Ce exemple poţi da de oameni credincioşi lui Dumnezeu care nu sunt bogaţi din punct de vedere material şi de oameni necredincioşi care sunt totuşi bogaţi din punct de vedere material? Ce ne spune aceasta despre interpretarea bogăţiei ca semn al binecuvântărilor lui Dumnezeu?

Emisiunea „Școala Cuvântului” – Speranța TV: