[marți, 26 martie] Strângerea snopilor
3. Citește Psalmul 126. Ce îi dă speranță și putere poporului lui Dumnezeu? Ce anume din ce se spune aici putem aplica în viața noastră din prezent?
Psalmul 126
„1 Când a adus Domnul înapoi pe prinşii de război ai Sionului, parcă visam.
2 Atunci, gura ne era plină de strigăte de bucurie şi limba, de cântări de veselie. Atunci se spunea printre neamuri: „Domnul a făcut mari lucruri pentru ei!”
3 Da, Domnul a făcut mari lucruri pentru noi, şi de aceea suntem plini de bucurie.
4 Doamne, adu înapoi pe prinşii noştri de război, ca pe nişte râuri în partea de miazăzi!
5 Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie.
6 Cel ce umblă plângând când aruncă sămânţa se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii”.
Izbăvirile miraculoase ale lui Dumnezeu din trecut sunt o sursă inepuizabilă de inspirație pentru poporul lui Dumnezeu și sursa lui de speranță. Izbăvirile din trecut erau atât de minunate încât nu pot fi descrise decât ca un vis devenit realitate (Isaia 29:7,8). De observat că, în Psalmul 126, generația care Îl laudă pe Domnul pentru eliberarea din robie (126:1) este în prezent în robie (126:4). Bucuria și sentimentul de ușurare din trecut sunt retrăite prin cântece și asimilate în experiența prezentă. Noile generații păstrează vie istoria biblică, socotindu-se prezente printre cei care au văzut evenimentele la fața locului. Astfel, o credință vie prețuiește faptele mărețe făcute de Dumnezeu pentru poporul Său în trecut ca pe niște lucruri făcute pentru noi, nu doar pentru ei.
De fapt, amintirea trecutului insuflă o nouă speranță pentru prezent. Imaginea „râuri[lor] în partea de miazăzi” (126:4) este o metaforă adâncă privind modul în care Dumnezeu acționează rapid și cu forță în apărarea poporului Său. În sudul ținutului lui Iuda era o regiune deșertică. Râurile se formau brusc și albiile se umpleau de ape repezi după ploile abundente din timpul sezonului ploios. Ploile timpurii și târzii jucau un rol crucial în reușita anului agricol (Deuteronomul 11:14; 28:12). În mod asemănător, imaginea semănatului în lacrimi și a seceratului cu imnuri de bucurie (Psalmii 126:5,6) este o promisiune fermă că Dumnezeu îi va conduce pe oameni de la un prezent dificil la un viitor fericit.
Sfârșitul sezonului recoltei era perioada în care pelerinii evrei din vechime aduceau roadele la templul lui Dumnezeu din Ierusalim (Exodul 34:22,26). Secerișul era pentru oamenii din acea vreme o lecție spirituală. La fel cum munca grea de semănare și îngrijire a câmpurilor, livezilor și viilor este răsplătită cu bucuria unei recolte bogate, și încercările prezente ale poporului lui Dumnezeu vor fi încununate cu bucuria mântuirii la sfârșitul timpului. Imaginea marelui seceriș face trimitere la refacerea împărăției lui Dumnezeu pe pământ prin a doua venire a lui Hristos (Amos 9:13-15; Matei 9:37). Și aici însă apare tema așteptării. Ca și în cazul secerișului, trebuie să așteptăm să vedem roadele muncii noastre.
Meditează la ocaziile în care L-ai văzut clar și categoric pe Domnul la lucru în viața ta sau a altora. Cum poți găsi încurajare pentru situațiile cu care te confrunți în prezent?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
