[miercuri, 16 februarie] Legământul cel nou are făgăduințe mai bune

 

 

Am putea fi ispitiți să credem că noul legământ are „făgăduințe mai bune” în sensul că are recompense mai mari decât a avut vechiul legământ (o patrie cerească, viața veșnică etc.). Adevărul este că Dumnezeu le-a oferit aceeași răsplată credincioșilor din Vechiul Testament cum ne-a oferit și nouă (citește Evrei 11:10,13-16). În Evrei 8:6, expresia „făgăduințe mai bune” se referă la diferite tipuri de făgăduințe.

 

Legământul dintre Dumnezeu și Israel a fost un schimb formal de promisiuni între cele două părți. Dumnezeu a luat inițiativa și i-a eliberat pe copiii lui Israel din Egipt, promițându-le ca îi va duce în Țara Promisă.

 

4. Care sunt asemănările și care sunt deosebirile dintre cele două făgăduințe din pasajele următoare?

 

Exodul 24:1-8

„Dumnezeu a zis lui Moise: „Suie-te la Domnul, tu şi Aaron, Nadab şi Abihu şi şaptezeci de bătrâni ai lui Israel şi să vă închinaţi de departe, aruncându-vă cu faţa la pământ. 2 Numai Moise să se apropie de Domnul; ceilalţi să nu se apropie şi poporul să nu se suie cu el.” 3 Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: „Vom face tot ce a zis Domnul.” 4 Moise a scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. 5 A trimis pe nişte tineri dintre copiii lui Israel, să aducă Domnului arderi-de-tot, şi să junghie tauri ca jertfe de mulţumire. 6 Moise a luat jumătate din sânge şi l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar. 7 A luat cartea legământului şi a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: „Vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul.” 8 Moise a luat sângele şi a stropit poporul, zicând: „Iată sângele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte.””

 

Evrei 10:5-10

„5 De aceea, când intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos, ci Mi-ai pregătit un trup; 6 n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat. 7 Atunci am zis: ‘Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!’ ” 8 După ce a zis întâi: „Tu n-ai voit şi n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat”, (lucruri aduse toate după Lege), 9 apoi zice: „Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule”. El desfiinţează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a doua. 10 Prin această „voie” am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, o dată pentru totdeauna”.

 

Legământul dintre Dumnezeu și poporul Israel a fost ratificat prin sânge. Sângele era stropit deasupra altarului și la baza lui, de jur împrejur. Copiii lui Israel au făgăduit că vor face tot ce a spus Domnul.

 

„Condiţia dobândirii vieţii veşnice este şi în prezent aceeaşi condiţie care a  fost întotdeauna – aceeaşi care a fost în Grădina Edenului, înainte de căderea primilor noştri părinţi – ascultarea perfectă de Legea lui Dumnezeu, neprihănirea desăvârşită. Dacă viaţa veşnică ar fi fost acordată cu oricare altă condiţie mai mică decât aceasta, atunci fericirea întregului univers ar fi în pericol. Poarta ar fi deschisă pentru intrarea păcatului, cu tot cortegiul lui de blestem şi nenorocire, pentru a rămâne o veşnicie.” – Ellen G. White, „Calea către Hristos”, p. 62.

 

Dumnezeu împlinește cerințele absolute ale noului legământ pentru noi deoarece L-a dat pe Fiul Său să vină și să trăiască o viață desăvârșită, astfel încât făgăduințele legământului să poată fi împlinite în El și să ne fie oferite apoi prin credință. Ascultarea lui Isus este garanția promisiunilor din cadrul legământului (Evrei 7:22). Acest lucru presupune că Dumnezeu Îi dă lui Isus binecuvântările legământului, care ulterior ne sunt date nouă. De fapt, aceia care sunt „în Hristos” se vor bucura de aceste făgăduințe împreună cu El. Pe de altă parte, Dumnezeu ne dă Duhul Sfânt care să ne facă în stare să împlinim Legea Sa.

 

Hristos a împlinit cerințele legământului și, deci, împlinirea făgăduințelor lui Dumnezeu în dreptul nostru este un lucru cert. Cum te ajută aceasta să înțelegi semnificația pasajului din 2 Corinteni 1:20-22? Ce speranță minunată găsim în el?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO