[marți, 2 martie] „Cine a crezut?”

 

 

În Isaia 52:13, Robul lui Dumnezeu este înălțat nespus de mult, dar, fără nicio avertizare, următorul verset descrie înfățișarea Lui ca fiind atât de schimonosită, încât nu a putut fi recunoscut ca unul dintre „fiii oamenilor”. Noul Testament arată de ce a fost atât de schimbată înfățișarea lui Isus: biciuirea, coroana de spini, crucificarea, dar, mai presus de orice, purtarea păcatelor rasei umane. Păcatul nu trebuia să devină niciodată parte integrantă din viața oamenilor. Faptul că l-a purtat, L-a făcut pe „Fiul omului” să Se schimbe la înfățișare atât de mult, încât să nu mai poată fi recunoscut.

 

Compară acestea cu istoria lui Iov, care s-a prăbușit deodată dintr-o poziție de mare bogăție, onoare și putere la starea de om nenorocit și amărât, ce ședea pe cenușa de pe pământ și își scărpina rănile dureroase cu un ciob (Iov, capitolele 1 și 2). Contrastul a fost atât de mare, încât nici măcar prietenii lui nu l-au recunoscut la început (Iov 2:12). Întrebarea este: De ce a suferit Iov? De ce a trebuit să sufere Mesia? Niciunul dintre ei nu se cuvenea să sufere așa ceva. Amândoi erau nevinovați. Așadar, de ce există suferința?

 

3. Citește versetele pentru astăzi și notează cuvintele care arată suferința celui nevinovat pentru cel vinovat. Care este mesajul pentru noi?

 

Isaia 52:13–53:12

 

„13 Iată, Robul Meu va propăşi; Se va sui, Se va ridica, Se va înălţa foarte sus. 14 După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era faţa şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor –, 15 tot aşa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie; înaintea Lui, împăraţii vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise şi vor auzi ce nu mai auziseră”.

 

„Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului? 2 El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă. 3 Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă. 4 Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. 5 Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El şi, prin rănile Lui, suntem tămăduiţi. 6 Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor. 7 Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. 8 El a fost luat prin apăsare şi judecată, dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? 9 Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui. 10 Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui. 11 Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune[a] pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. 12 De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine Însuşi la moarte şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi”.

 

Recitește întrebările din Isaia 53:1. Ele pun accentul pe ideea de a crede ceva de necrezut (compară cu Ioan 12:37-41) și ne îndeamnă să ne oprim pentru a afla restul istoriei. Dar întrebările implică și un apel. În acest context, paralelismul dintre cele două întrebări presupune că brațul Domnului/puterea mântuirii (compară cu Isaia 52:10) li se descoperă acelora care cred raportul biblic. Vrei să trăiești în viața ta puterea salvatoare a lui Dumnezeu? Atunci crede cele scrise.

 

Analizează cu atenție Isaia 53:6. Care este mesajul specific aici? Ce îți spune textul ție, personal?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO