[vineri, 1 ianuarie] Un gând de încheiere

 

 

Referindu-se la Isaia 1:4, Ellen G. White a scris: „Pretinsul popor al lui Dumnezeu se despărțise de El, își pierduse înțelepciunea și își pervertise mintea. Acești oameni nu puteau să vadă mai departe, pentru că uitaseră că fuseseră curățați de vechile lor păcate. Ei au umblat fără liniște și fără nicio țintă în întuneric, căutând să șteargă din mintea lor amintirea libertății, a siguranței și a fericirii din starea lor de dinainte. S-au afundat în tot felul de nebunii obraznice și nesăbuite, s-au împotrivit providenței lui Dumnezeu și au adâncit vina care era deja asupra lor. Ei au luat aminte la învinuirile lui Satana împotriva caracterului divin și L-au reprezentat pe Dumnezeu ca fiind nemilos și neiertător.” – CBAZS, vol. 4, p. 1137

 

Rezumat: Când copiii lui Dumnezeu Îl uită și iau binecuvântările Lui ca pe un lucru care li se cuvine, Dumnezeu le reamintește că sunt răspunzători față de legământul încheiat cu El. Plin de milă, El le arată starea lor, îi avertizează de consecințele dezastruoase ale abandonării ocrotirii Sale și îi îndeamnă să Îl lase să-i vindece și să le curățească inima.

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO