Neemia îi vorbeşte împăratului
Din primul capitol al cărții, aflăm că Neemia era paharnicul împăratului (1:11). Nouă ni s-ar putea părea o slujbă neimportantă, dar paharnicii erau oameni cu multă influență, având acces constant la împărat. Paharnicii gustau băuturile împăratului pentru a preveni vreo boală sau chiar moartea împăratului. Herodot ne spune că persanii îi prețuiau foarte mult pe paharnici, fiind priviți ca înalți oficiali de stat. De exemplu, paharnicul împăratului asirian Assarhadon a fost și prim-ministru. Deci putem afirma că Neemia deținea o poziție înaltă în împărăție și, datorită accesului pe care îl avea la împărat, el pledează înaintea lui Dumnezeu să îl folosească pentru ai vorbi împăratului despre situația din Iuda.
3. Ce s-a întâmplat ca rezultat al rugăciunii și postului lui Neemia?
Neemia 2:1-8
1. În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe când vinul era înaintea lui, am luat vinul şi l-am dat împăratului. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui.
2. Împăratul mi-a zis: „Pentru ce ai faţa tristă? Totuşi nu eşti bolnav; nu poate fi decât o întristare a inimii.” Atunci m-a apucat o mare frică
3. şi am răspuns împăratului: „Trăiască împăratul în veac! Cum să n-am faţa tristă, când cetatea în care sunt mormintele părinţilor mei este nimicită, şi porţile ei sunt arse de foc?”
4. Şi împăratul mi-a zis: „Ce ceri?” Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor
5. şi am răspuns împăratului: „Dacă găseşte cu cale împăratul şi dacă robul tău îi este plăcut, trimite-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s-o zidesc din nou.”
6. Împăratul, lângă care şedea şi împărăteasa, mi-a zis atunci: „Cât va ţine călătoria ta şi când te vei întoarce?” Împăratul a găsit cu cale să mă lase să plec, şi i-am hotărât o vreme.
7. Apoi am zis împăratului: „Dacă găseşte împăratul cu cale, să mi se dea scrisori pentru dregătorii de dincolo de Râu, ca să mă lase să trec şi să intru în Iuda,
8. şi o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii împăratului, ca să-mi dea lemne să fac grinzi pentru porţile cetăţuii de lângă casă, pentru zidul cetăţii şi pentru casa în care voi locui.” Împăratul mi-a dat aceste scrisori, căci mâna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine.
Neemia a primit răspuns la rugăciune în luna Nisan, aproximativ luna aprilie din anul 444 î.Hr. Trecuseră patru luni de când Hanani și evreii îi aduseseră veștile tulburătoare despre Ierusalim. Timp de patru luni, Neemia s-a rugat și a postit și poate că în fiecare zi credea că Dumnezeu nu îi răspunde. Dar Dumnezeu intervine întotdeauna la momentul potrivit. El l-a pregătit pe împărat să îl asculte pe Neemia și să îi răspundă favorabil.
Nu era ceva obișnuit ca paharnicul să fie scutit pentru o vreme de îndatoririle lui, ca să poată fi dregător într-o altă țară. Dumnezeu a vorbit prin Neemia și l-a îndemnat pe împăratul persan Artaxerxes să îl facă pe Neemia guvernatorul teritoriului lui Iuda. Faptul că este menționată și împărăteasa poate sugera că a fost o discuție privată, deoarece nu era obișnuit ca împărăteasa să fie prezentă la ospețele oficiale. Neemia nu menționează de îndată Ierusalimul, pentru a nu da naștere la idei preconcepute în mintea împăratului, ci face un apel emoțional la împărat, pentru ceva ce era o problemă personală. Împăratul era deja câștigat când Neemia a menționat și numele locului.
Care era poziția lui Neemia la această curte, comparativ cu cea a lui Daniel în Babilon? Ce ne spune despre caracterul lui Neemia faptul că împăratul i-a fost binevoitor?
Urmărește devoționalul video, Biblia audio, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse
