În Israel trăia un om care ajunsese să dorească vindecarea sufletului mai mult decât dorea vindecarea trupului.

Citeşte Matei 9:1-8. Ce mare speranţă putem primi de aici în ce priveşte făgăduinţa iertării păcatelor noastre, indiferent care ar fi acestea sau cât de mult rău ar fi provocat? Vezi şi Romani 4:7; 1 Ioan 1:9; 2:12.

Matei 9:1-8, NTR
Atunci Isus S-a suit în barcă, a traversat înapoi marea şi S-a dus în cetatea Lui. Şi iată că nişte oameni au adus la El un paralitic întins pe un pat. Când le-a văzut Isus credinţa, i-a zis paraliticului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!” Atunci unii cărturari şi-au zis în ei înşişi: „Acest Om blasfemiază!” Isus însă, cunoscându-le gândurile, a zis: „De ce gândiţi lucruri rele în inimile voastre? Căci ce este mai uşor a spune: «Păcatele îţi sunt iertate!», sau a spune: «Ridică-te şi umblă!»? Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele …”, şi atunci i-a zis paraliticului: „Ridică-te, ia-ţi patul şi du- te acasă!” Şi el s-a ridicat şi s-a dus acasă. Mulţimile s-au înfricoşat când au văzut lucrul acesta şi L-au slăvit pe Dumnezeu, Cel Care a dat oamenilor o astfel de autoritate.

Romani 4:7, NTR
„Ferice de cei ale căror nelegiuiri sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite!

1 Ioan 1:9, NTR
Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate.

1 Ioan 2:12, NTR
Vă scriu, copilaşilor, pentru că păcatele vă sunt iertate datorită Numelui Său.

Cât de minunat este că primul lucru de care S-a ocupat Isus când paraliticul a fost adus înaintea Sa a fost starea lui spirituală! Hristos ştia că, în ciuda stării sale fizice nenorocite, problema mai profundă a acestui om era sentimentul de vinovăţie pentru viaţa sa păcătoasă. De aceea, Isus rosteşte cuvintele care ar trebui să fie cele mai importante şi mai pline de mângâiere pentru oricine înţelege realitatea şi preţul păcatului: „Păcatele îţi sunt iertate.”

Ellen G. White adaugă: „Dar, mai mult decât vindecarea fizică, el dorea eliberarea de povara păcatului. Dacă ar fi putut să-L vadă pe Isus şi să primească asigurarea iertării şi a păcii cu Cerul, el ar fi fost mulţumit fie să trăiască, fie să moară, după voia lui Dumnezeu.” – Viaţa lui Iisus, p. 222 (267)

Cea mai mare credinţă este să privim dincolo de starea noastră fizică şi să ne concentrăm asupra celei spirituale. Foarte adesea, rugăciunile noastre sunt pentru nevoile noastre fizice şi Dumnezeu Se îngrijeşte de ele. Dar, în Predica de pe Munte, Isus a spus: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” În cele din urmă, în ciuda nevoilor noastre fizice imediate, este esenţial să fim preocupaţi permanent de lucrurile veşnice, într-o lume în care atât de multe sunt doar temporare şi trecătoare.

Oricare ar fi luptele noastre fizice, chiar şi în cel mai rău scenariu, ele vor fi întotdeauna doar temporare. De ce este important să nu pierdem niciodată din vedere acest adevăr? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO