Ieremia nu a fost singurul profet din această perioadă. Dumnezeu l-a chemat și pe Ezechiel, un contemporan al lui Ieremia, aflat printre prinşii de război din Babilon, cu scopul de a-i încuraja şi avertiza pe exilaţi, dar şi pentru a confirma cuvintele Domnului transmise prin Ieremia de-a lungul acestor ani lungi şi grei. În lucrarea sa, Ezechiel avea datoria să-i avertizeze pe captivi să nu-şi pună încrederea în prezicerile false despre întoarcerea rapidă în patrie. De asemenea, avea datoria să prevestească, prin diverse simboluri şi mesaje, asediul devastator la care avea să fie supus în final Ierusalimul din cauză că locuitorii lui nu au vrut să se pocăiască, să renunţe la păcat şi apostazie.

Ce i-a descoperit Domnul lui Ezechiel despre situația de la templu și despre cei implicați?

Ezechiel 8
1. În al şaselea an, în ziua a cincea a lunii a şasea, pe când şedeam în casă, şi bătrânii lui Iuda şedeau înaintea mea, mâna Domnului Dumnezeu a căzut peste mine.
2. M-am uitat şi iată că era un chip care avea o înfăţişare de om; de la coapse în jos era foc, şi de la coapse în sus era ceva strălucitor ca nişte aramă lustruită.
3. El a întins ceva ca o mână şi m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit între pământ şi cer şi m-a dus, în vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la uşa porţii de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul idolului geloziei care stârnea gelozia Domnului.
4. Şi iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, aşa cum o văzusem în vale.
5. El mi-a zis: „Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!” Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare.
6. Şi El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu marile urâciuni pe care le săvârşeşte aici casa lui Israel ca să Mă depărteze de Sfântul Meu Locaş? Dar vei mai vedea şi alte urâciuni şi mai mari!”
7. Atunci m-a dus la poarta curţii. M-am uitat şi iată că era o gaură în perete!
8. Şi mi-a zis: „Fiul omului, ia sapă în perete!” Am săpat în zid şi iată că era o uşă.
9. Şi mi-a zis: „Intră şi vezi urâciunile cele rele pe care le săvârşesc ei aici!”
10. Am intrat şi m-am uitat; şi iată că erau tot felul de chipuri de târâtoare şi de dobitoace urâcioase şi toţi idolii casei lui Israel zugrăviţi pe perete de jur împrejur.
11. Înaintea acestor idoli stăteau şaptezeci de oameni din bătrânii casei lui Israel, în mijlocul cărora era Iaazania, fiul lui Şafan; fiecare din ei avea o cădelniţă în mână şi se înălţa un nor gros de tămâie.
12. Şi El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac în întuneric bătrânii casei lui Israel, fiecare în odaia lui plină de chipuri? Căci ei zic: „Nu ne vede Domnul; a părăsit Domnul ţara aceasta!”
13. Şi mi-a zis: „Vei mai vedea şi alte urâciuni mari pe care le săvârşesc ei!”
14. Şi m-a dus la intrarea porţii Casei Domnului dinspre miazănoapte. Şi iată că acolo stăteau nişte femei care plângeau pe Tamuz.
15. Şi El mi-a zis. „Vezi, fiul omului? Vei mai vedea şi alte urâciuni mai mari decât acestea!”
16. Şi m-a dus în curtea dinăuntru a Casei Domnului. Şi iată că la uşa Templului Domnului, între pridvor şi altar, erau aproape douăzeci şi cinci de oameni, cu spatele întors spre Templul Domnului şi cu faţa spre răsărit; şi se închinau înaintea soarelui spre răsărit.
17. Şi El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Este prea puţin oare pentru casa lui Iuda că săvârşesc ei urâciunile pe care le săvârşesc aici? Trebuia să mai umple şi ţara cu silnicie şi să nu înceteze să Mă mânie? Iată că ei îşi apropie ramura de nas!
18. De aceea şi Eu voi lucra cu urgie; ochiul Meu va fi fără milă şi nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga în gura mare la urechile Mele, tot nu-i voi asculta.”

Scrierile lui Moise şi ale profeţilor avertizau clar împotriva idolatriei şi împotriva închinării la zei. Cu toate acestea, ei făceau exact ce li se interzisese şi chiar în curţile sfinte ale templului: „Toate căpeteniile preoţilor şi poporul au înmulţit şi ei fărădelegile, după toate urâciunile neamurilor; şi au pângărit Casa Domnului, pe care o sfinţise El în Ierusalim” (2 Cronici 36:14).

Expresia „odaia lui plină de chipuri”, din Ezechiel 8:12, poate avea sensul propriu de „cămară”, în care bătrânii lui Israel îşi ţineau idolii, sau sensul figurat de „cameră” a imaginaţiei, a inimii lor. În orice caz, înţelegem că ei erau atât de decăzuţi, încât ajunseseră să spună că Domnul nu vedea ce făceau ei, că Domnul îi părăsise. Este totuna cu a spune că Domnului nu-I păsa de asemenea lucruri neînsemnate! Oamenii aceştia ajunseseră să se preteze la idolatria cea mai josnică, şi chiar în curţile templului, făcând exact ce li se interzisese să facă, dar, în mintea lor, faptele acestea erau justificate! Iată la ce s-a referit Pavel când a descris starea celor care se închină fiinţelor create, în loc să se închine Creatorului.

Romani 1:22-25
22. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit;
23. şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare.
24. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;
25. căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.

Ce lucru practici în viața ta, care îți afectează domeniul sacru al închinării la Dumnezeu? Ce te împiedică să-l elimini din viața ta? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO