Studiul XII – Trimestrul I

Miercuri, 18 martie 2015

6. Despre ce pericol adus de mândrie aflăm din Proverbele 30:11,17?

Proverbele 30

11 Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe mamă-sa.
17 Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său şi nesocoteşte ascultarea de mamă îl vor scobi corbii de la pârâu şi îl vor mânca puii de vultur.

Agur începe cu aceasta,deoarece desconsiderarea celor care te-au adus pe lume este culmea aroganței. Merită să amintim aici că, dacă porunca de a-i cinsti și binecuvânta pe părinți este însoțită de făgăduința prelungirii vieții (Exodul 20:12; Efeseni 6:2,3), pentru nerespectarea ei era prevăzută pedeapsa cu moartea (Exodul 21:15,17).

Exodul 20

12 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

Efeseni 6

2 „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă –
3 „ca să fii fericit şi să trăieşti multă vreme pe pământ”.

Exodul 21

15 Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.
17 Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.

7. Dar din versetele 13 și14?

Proverbele 30

13 Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus.
14 Este un neam de oameni ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni.

8. Despre ce atitudine avertizează versetele 12 și 20?

Proverbele 30

12 Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuşi nu este spălat de întinăciunea lui.
20 Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănâncă şi se şterge la gură şi apoi zice: „N-am făcut nimic rău.”

Păcătosul care se crede neprihănit se află într-o stare nenorocită deoarece, fiind convins că este curat și nu are nevoie de iertare, rămâne în păcatul lui. De aceea, ca să poată fi iertat, mărturisirea păcatului este esențială (1Ioan 1:9). Laodiceenii, care pretind că sunt bogați, inteligenți și bine îmbrăcați și nu-și dau seama că sunt săraci, orbi și goi, sunt sfătuiți să cumpere de la Dumnezeu mijloacele necesare pentru a ieși din această stare rea (Apocalipsa 3:14-18).

1Ioan 1

9 Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire.

Apocalipsa 3

14 Îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: ‘Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu:
15 «Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot!
16 Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.
17 Pentru că zici: «Sunt bogat, m-am îmbogăţit şi nu duc lipsă de nimic», şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol,
18 te sfătuiesc săcumperi de la Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti, şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale, şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.

,,Aici este înfățișat un popor care se mândrește cu posesiunile lui în ce privește cunoștințele și avantajele spirituale. Însă cei din acest popor nu au răspuns la binecuvântările nemeritate pe care Dumnezeu le-a revărsat asupra lor. Ei au fost plini de răzvrătire și de nerecunoștință și L-au uitat pe Dumnezeu; cu toate acestea, El S-a purtat cu ei cum se poartă un părinte iubitor și iertător cu un fiu nerecunoscător și îndărătnic. Ei s-au împotrivit harului Său, au abuzat de privilegiile Sale, au privit cu ușurătate ocaziile pe care El li le-a creat și au fost satisfăcuți să se afunde în mulțumire de sine, într-o nerecunoștință vrednică de plâns, ăntr-un formalism găunos și în nesinceritate fariseică.” – Ellen G. White, Credința și faptele, p.83

Gândește-te cum te porți cu alții, în special cu oamenii față de care te simți superior. Ce poți face pentru a te purta corect? Cum poți manifesta smerenia necesară pentru aceasta ?

************************************************

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND – TRIMESTRUL I

1Corinteni 4

Ce sunt apostolii

1 Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte slujitori ai lui Hristos şi ca nişte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu.
2 Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui.
3 Cât despre mine, prea puţin îmi pasă dacă sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă nici eu însumi nu mă mai judec pe mine.
4 Căci n-am nimic împotriva mea, totuşi nu pentru aceasta sunt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă este Domnul.
5 De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi gândurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda de la Dumnezeu.
6 Fraţilor, pentru voi am spus aceste lucruri, în icoană de vorbire, cu privire la mine şi la Apolo, ca prin noi înşine să învăţaţi să nu treceţi peste ce „este scris” şi niciunul din voi să nu se fălească deloc cu unul împotriva celuilalt.
7 Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?

Priveliştea apostolilor

8 O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunşi bogaţi! Iată-vă împărăţind fără noi! Şi măcar de aţi împărăţi cu adevărat ca să putem împărăţi şi noi împreună cu voi!
9 Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte osândiţi la moarte, fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni.
10 Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi, înţelepţi în Hristos! Noi, slabi; voi, tari! Voi, puşi în cinste; noi, dispreţuiţi!
11 Până în clipa aceasta suferim de foame şi de sete, suntem goi, chinuiţi, umblăm din loc în loc,
12 ne ostenim şi lucrăm cu mâinile noastre; când suntem ocărâţi, binecuvântăm; când suntem prigoniţi, răbdăm;
13 când suntem vorbiţi de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor.
14 Nu vă scriu aceste lucruri ca să vă fac ruşine, ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii preaiubiţi ai mei.
15 Căci chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi, pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie.
16 De aceea vă rog să călcaţi pe urmele mele.
17 Pentru aceasta v-am trimis pe Timotei, care este copilul meu preaiubit şi credincios în Domnul. El vă va aduce aminte de felul meu de purtare în Hristos şi de felul cum învăţ eu pe oameni pretutindeni în toate bisericile.

Împărăţia lui Dumnezeu

18 Unii s-au îngâmfat şi şi-au închipuit că n-am să mai vin la voi.
19 Dar, dacă va voi Domnul, voi veni în curând la voi şi atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celor ce s-au îngâmfat.
20 Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere.
21 Ce voiţi? Să vin la voi cu nuiaua sau cu dragoste şi cu duhul blândeţii?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO