Studiul XI – Trimestrul III

Sâmbătă , 6 septembrie 2014

Soarele apune la ora 19:43

 

Pentru studiul din această săptămână, citeşte: Matei 12:1-5; 24:20; Luca 4:16-21; Ioan 1:1-3; 5:16,17.

Sabat după-amiază

Textul de memorat: „Apoi le-a zis: «Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat; aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.»” (Marcu 2:27,28)

Când a fost acuzat de conducătorii religioşi din vremea Sa de nerespectarea zilei de odihnă, Isus Hristos a subliniat de fiecare dată autoritatea Sa ca Domn al Sabatului (Matei 12:8; Marcu 2:28; Luca 6:5) şi a arătat cum ar trebui păzit Sabatul.

Matei 12

8. Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.”

Marcu 2

28. aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”

Luca 6

5. Şi le zicea: „Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”

Şi noi ne confruntăm în prezent cu această problemă a păzirii „corecte” a Sabatului și, în plus, cu credinţa larg răspândită că duminica ar fi ziua de odihnă adevărată. Susţinătorii duminicii nu găsesc însă niciun argument în Evanghelii în favoarea păzirii primei zile a săptămânii. Controversele din Evanghelii pe tema Sabatului nu aveau nicio legătură cu ziua în care ar trebui să ne odihnim, ci, mai degrabă, cu modul în care ar trebui să păzim ziua de odihnă. Faptul că sâmbăta rămâne în continuare ziua de odihnă a lui Dumnezeu nu a fost pus la îndoială de Domnul Isus nici în timpul vieţii Sale şi nici chiar după înviere.

Un proiect pentru inima taBiruiește răul prin bine

„Dacă ne dăm seama de îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu faţă de noi, nu vom fi găsiţi judecându-i sau acuzându-i pe alţii. Când Hristos a trăit pe pământ, cât de surprinşi ar fi fost cei cu care stătuse de vorbă dacă, după ce L-ar fi cunoscut, L-ar fi auzit rostind un singur cuvânt acuzator, defăimător sau nerăbdător!” – Ellen G. White, Divina vindecare, p. 463

Meditează, roagă-te și acţionează!

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III

Osea 11

 
1. „Când era tânăr Israel, îl iubeam şi am chemat pe fiul Meu din Egipt.
2. Dar cu cât prorocii îi chemau, cu atât ei se depărtau: au adus jertfe Baalilor şi tămâie chipurilor idoleşti.
3. Şi totuşi Eu am învăţat pe Efraim să meargă şi l-am ridicat în braţe; dar n-au văzut că Eu îi vindecam.
4. I-am tras cu legături omeneşti, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lângă gură. M-am aplecat spre ei şi le-am dat de mâncare.
5. Nu se vor mai întoarce în ţara Egiptului; dar asirianul va fi împăratul lor, pentru că n-au voit să se întoarcă la Mine.
6. Sabia va năvăli peste cetăţile lor, va nimici, va mânca pe sprijinitorii lor, din pricina planurilor pe care le-au făcut.
7. Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine; şi dacă sunt chemaţi înapoi la Cel Preaînalt, niciunul din ei nu caută să se ridice.
8. Cum să te dau, Efraime? Cum să te predau, Israele? Cum să-ţi fac ca Admei? Cum să te fac ca Ţeboimul? Mi se zbate inima în Mine şi tot lăuntrul Mi se mişcă de milă!
9. Nu voi lucra după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim; căci Eu sunt Dumnezeu, nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlocul tău şi nu voi veni să prăpădesc.
10. Ei vor urma pe Domnul, ca pe un leu care va răcni; căci El însuşi va răcni, şi copiii vor alerga tremurând de la apus.
11. Vor alerga tremurând din Egipt, ca o pasăre, şi din ţara Asiriei, ca o porumbiţă. Şi-i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul.
12. Efraim Mă înconjoară cu minciuni, şi casa lui Israel, cu înşelătorii. Iuda este tot hoinar faţă de Dumnezeu, faţă de Cel sfânt şi credincios.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO