sâmbătă, 5 iulie 2014
7

Fiul

 

Studiul II -Trimestrul III

Sâmbătă , 5 iulie 2014

Soarele apune la ora 21:03

 

Pentru studiul din această săptămână, citeşte: Daniel 7:13,14; Matei 11:27; 20:28; 24:30; Luca 5:17-26; Ioan 8:58.

Sabat după-amiază

Textul de memorat: „Căci Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa răscumpărare pentru mulţi!” (Marcu 10:45)

După mai bine de doi ani de lucrare publică, Domnul Isus i-a întrebat pe ucenici: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?” (Matei 16:13). Ucenicilor nu le-a fost greu să spună ce auziseră de la alţii. Mai greu însă le-a fost să răspundă la următoarea Sa întrebare: „Dar voi… cine ziceţi că sunt?” (Matei 16:15). Domnul Isus aştepta acum un răspuns personal, o exprimare a convingerii şi a credinţei lor personale. De asemenea, nu aştepta o opinie despre trăsăturile Sale fizice sau sufleteşti, ci un răspuns cu privire la însăşi esenţa fiinţei Sale.

Mai devreme sau mai târziu, fiecare om trebuie să se confrunte cu această întrebare, fiecare trebuie să decidă cine este Isus pentru el, personal. Iar atunci nu ne va fi de folos să repetăm ce spun şi cred alţii, ci vom fi nevoiţi să dăm un răspuns autentic despre convingerea noastră personală. De răspunsul acesta va depinde destinul fiecăruia dintre noi.

Săptămâna aceasta, vom încerca să găsim un răspuns la această întrebare pe baza a ceea ce a spus şi a făcut Domnul Isus Însuşi. Scopul nostru va fi să ajungem, prin credinţă, la concluzia lui Petru: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” (versetul 16).

Un proiect pentru inima ta – Biruiește răul prin bine

„Domnul Isus pretinde ca noi să recunoaştem drepturile fiecărui om. Trebuie luate în consideraţie drepturile sociale ale oamenilor şi drepturile lor de creştini. Toţi trebuie să fie trataţi cu rafinament şi delicateţe, ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Divina vindecare, p. 463

Meditează, roagă-te și acţionează!

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Ezechiel 8

 
1. În al şaselea an, în ziua a cincea a lunii a şasea, pe când şedeam în casă, şi bătrânii lui Iuda şedeau înaintea mea, mâna Domnului Dumnezeu a căzut peste mine.
2. M-am uitat şi iată că era un chip care avea o înfăţişare de om; de la coapse în jos era foc, şi de la coapse în sus era ceva strălucitor ca nişte aramă lustruită.
3. El a întins ceva ca o mână şi m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit între pământ şi cer şi m-a dus, în vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la uşa porţii de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul idolului geloziei care stârnea gelozia Domnului.
4. Şi iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, aşa cum o văzusem în vale.
5. El mi-a zis: „Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!” Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare.
6. Şi El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu marile urâciuni pe care le săvârşeşte aici casa lui Israel ca să Mă depărteze de Sfântul Meu Locaş? Dar vei mai vedea şi alte urâciuni şi mai mari!”
7. Atunci m-a dus la poarta curţii. M-am uitat şi iată că era o gaură în perete!
8. Şi mi-a zis: „Fiul omului, ia sapă în perete!” Am săpat în zid şi iată că era o uşă.
9. Şi mi-a zis: „Intră şi vezi urâciunile cele rele pe care le săvârşesc ei aici!”
10. Am intrat şi m-am uitat; şi iată că erau tot felul de chipuri de târâtoare şi de dobitoace urâcioase şi toţi idolii casei lui Israel zugrăviţi pe perete de jur împrejur.
11. Înaintea acestor idoli stăteau şaptezeci de oameni din bătrânii casei lui Israel, în mijlocul cărora era Iaazania, fiul lui Şafan; fiecare din ei avea o cădelniţă în mână şi se înălţa un nor gros de tămâie.
12. Şi El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac în întuneric bătrânii casei lui Israel, fiecare în odaia lui plină de chipuri? Căci ei zic: „Nu ne vede Domnul; a părăsit Domnul ţara aceasta!”
13. Şi mi-a zis: „Vei mai vedea şi alte urâciuni mari pe care le săvârşesc ei!”
14. Şi m-a dus la intrarea porţii Casei Domnului dinspre miazănoapte. Şi iată că acolo stăteau nişte femei care plângeau pe Tamuz.
15. Şi El mi-a zis. „Vezi, fiul omului? Vei mai vedea şi alte urâciuni mai mari decât acestea!”
16. Şi m-a dus în curtea dinăuntru a Casei Domnului. Şi iată că la uşa Templului Domnului, între pridvor şi altar, erau aproape douăzeci şi cinci de oameni, cu spatele întors spre Templul Domnului şi cu faţa spre răsărit; şi se închinau înaintea soarelui spre răsărit.
17. Şi El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Este prea puţin oare pentru casa lui Iuda că săvârşesc ei urâciunile pe care le săvârşesc aici? Trebuia să mai umple şi ţara cu silnicie şi să nu înceteze să Mă mânie? Iată că ei îşi apropie ramura de nas!
18. De aceea şi Eu voi lucra cu urgie; ochiul Meu va fi fără milă şi nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga în gura mare la urechile Mele, tot nu-i voi asculta.”
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO