„Aţi murit în ce priveşte Legea” (Romani 7:1-6)
Studiul VI – Trimestrul II
Duminică , 4 mai 2014
1. Studiază cu atenţie Romani 7:1-6 și prezintă pe scurt ideile transmise de Pavel aici. În timp ce citeștt pasajul, ţine cont și de alte pasaje biblice care vorbesc despre Lege.
Romani 7
1. Nu ştiţi, fraţilor – căci vorbesc unor oameni care cunosc Legea – că Legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăieşte el? 2. Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăieşte el; dar dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei. 3. Dacă deci, când îi trăieşte bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de lege, aşa că nu mai este preacurvă, dacă se mărită după altul. 4. Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, şi voi aţi murit în ce priveşte Legea, ca să fiţi ai altuia, adică ai Celui ce a înviat din morţi; şi aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. 5. Căci, când trăiam sub firea noastră pământească, patimile păcatelor, aţâţate de Lege, lucrau în mădularele noastre şi ne făceau să aducem roade pentru moarte. 6. Dar acum, am fost izbăviţi de Lege şi suntem morţi faţă de Legea aceasta care ne ţinea robi, pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă.Versetul 1 declară că „Legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăiește el”. Cu alte cuvinte: „Legea are stăpânire asupra oricărui om viu, asupra oricărui om aflat în viaţă.”
Exemplul din viaţa de căsătorie dat de Pavel în continuare arată că o persoană căsătorită, care are o relaţie intimă cu o altă persoană care nu-i este soţ, calcă legea și se face vinovată de adulter. Ea are dreptul de a intra în relaţie cu altă persoană, fără a intra sub incidenţa legii, numai după decesul soţului.
Unii susţin că pasajul acesta ar vorbi despre moartea Legii. Totuși, dacă suntem fideli textului, observăm că el vorbește despre moartea omului în ce privește Legea „prin trupul lui Hristos” (Romani 7:4). Potrivit cu Romani 6:6, partea din om care moare este „omul nostru cel vechi”. Atâta timp cât rămâne lipit de acest om vechi, omul este condamnat de Lege și prins într-o relaţie care îi aduce nefericire (Romani 7:9-11,24). Însă, atunci când vechiul eu moare, omul este liber să intre în relaţie cu altcineva, și anume cu Hristos cel înviat (Romani 7:4).
Romani 6
6. Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului;Romani 7
9. Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar, când a venit porunca, păcatul a înviat, şi eu am murit. 10. Şi porunca, ea, care trebuia să-mi dea viaţa, mi-a pricinuit moartea. 11. Pentru că păcatul a luat prilejul, prin ea m-a amăgit, şi prin însăşi porunca aceasta m-a lovit cu moartea. 24. O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…?Ideea pe care o transmite Pavel este că, întrucât Legea lui Dumnezeu are stăpânire asupra tuturor oamenilor vii, ea trebuie să aibă stăpânire și asupra noii relaţii. Însă, dat fiind faptul că acum credinciosul este „căsătorit” cu Hristos, Legea nu mai este un instrument de condamnare; omul este liber de condamnarea ei pentru că este îmbrăcat în neprihănirea lui Hristos.
Pavel nu afirmă că Decalogul a fost desfiinţat – dacă ar afirma acest lucru ar intra în contradicţie cu tot ce susţine Biblia și chiar cu declaraţiile făcute de el însuși. Dimpotrivă, el vorbește despre noua raportare a omului la Lege prin credinţa în Isus. Legea a rămas valabilă, doar că nu îl mai condamnă pe cel care a murit faţă de sine şi faţă de păcat, deoarece acum el este al lui Isus.
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
Ieremia 3
1. El zice: „Când se desparte un bărbat de nevasta sa, pe care o părăseşte, şi ea ajunge nevasta altuia, se mai întoarce bărbatul acesta la ea? N-ar fi chiar şi ţara aceea spurcată? Şi tu ai curvit cu mulţi ibovnici, şi să te întorci iarăşi la Mine? – zice Domnul. 2. Ridică-ţi ochii spre înălţimi şi priveşte: unde n-ai curvit? Te ţineai la drumuri ca arabul în pustiu şi ai spurcat ţara prin curviile tale şi cu răutatea ta! 3. Măcar că ploile au fost oprite, şi ploaia de primăvară a lipsit, totuşi tu ţi-ai păstrat fruntea de curvă şi n-ai vrut să ai ruşine! 4. Acum, nu-i aşa?, strigi la Mine: „Tată! Tu ai fost Prietenul tinereţii mele!? 5. Îşi va ţine El mânia pe vecie? O va păstra El întotdeauna?” Iată, aşa ai vorbit, şi totuşi ai făcut lucruri nelegiuite cât ai putut!” 6. Domnul mi-a zis, pe vremea împăratului Iosia: „Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S-a dus pe orice munte înalt şi sub orice copac verde şi a curvit acolo. 7. Eu ziceam că, după ce a făcut toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine. Dar nu s-a întors. Şi sora ei, vicleana Iuda, a fost martoră la aceasta. 8. Şi cu toate că a văzut că M-am despărţit de necredincioasa Israel, din pricina tuturor preacurviilor ei, şi i-am dat cartea ei de despărţire, totuşi sora sa, vicleana Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus să curvească la fel. 9. Şi astfel, prin necurăţia ei strigătoare, Israel a spurcat ţara, a preacurvit cu piatra şi lemnul. 10. Cu toate acestea vicleana Iuda, sora ei, nu s-a întors la Mine din toată inima ei, ci cu prefăcătorie, zice Domnul.” 11. Domnul mi-a zis: „Necredincioasa Israel pare nevinovată faţă de vicleana Iuda. 12. Du-te de strigă aceste cuvinte spre miazănoapte şi zi: „Întoarce-te, necredincioasa Israel, zice Domnul. Nu voi arunca o privire întunecoasă împotriva voastră, căci sunt milostiv, zice Domnul, şi nu ţin mânie pe vecie. 13. Recunoaşte-ţi numai nelegiuirea, recunoaşte că ai fost necredincioasă Domnului Dumnezeului tău, că ai alergat încoace şi încolo la dumnezei străini, sub orice copac verde, şi că n-ai ascultat glasul Meu, zice Domnul. 14. Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, zice Domnul; căci Eu sunt Stăpânul vostru, Eu vă voi lua, pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie, şi vă voi aduce înapoi în Sion. 15. Vă voi da păstori după inima Mea, şi vă vor paşte cu pricepere şi cu înţelepciune. 16. Când vă veţi înmulţi şi veţi creşte în ţară, în zilele acelea, zice Domnul, nu se va mai vorbi de chivotul legământului Domnului şi nu-i va mai veni nimănui în gând, nu-şi vor mai aduce aminte de el, nu-i vor mai simţi lipsa şi nici nu vor mai face altul. 17. În vremea aceea, Ierusalimul se va numi „Scaunul de domnie al Domnului”; toate neamurile se vor strânge la Ierusalim în Numele Domnului şi nu vor mai urma pornirile inimii lor rele. 18. În zilele acelea, casa lui Iuda va umbla cu casa lui Israel şi vor veni împreună din ţara de la miazănoapte în ţara pe care am dat-o în stăpânire părinţilor voştri. 19. Eu ziceam: „Cum să te pun printre copiii Mei şi să-ţi dau o ţară plăcută, o moştenire, podoabă între podoabele neamurilor?” Mă gândeam că Mă vei chema: „Tată!” şi nu te vei mai abate de la Mine. 20. Dar, cum este necredincioasă iubitului său o femeie, aşa Mi-aţi fost necredincioşi voi, casa lui Israel, zice Domnul! 21. Un vuiet se aude pe înălţimi: sunt plânsetele şi rugăminţile de iertare ale copiilor lui Israel; căci şi-au sucit calea şi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor. 22. Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, şi vă voi ierta abaterile.” – „Iată-ne, venim la Tine, căci Tu eşti Domnul Dumnezeul nostru. 23. În adevăr, zadarnic se aşteaptă mântuire de la dealuri şi de la mulţimea munţilor; în adevăr, în Domnul Dumnezeul nostru este mântuirea lui Israel. 24. Idolii, dimpotrivă, au mâncat rodul muncii părinţilor noştri, din tinereţea noastră, oile şi boii lor, fiii şi fiicele lor. 25. Să ne culcăm în ruşinea noastră şi să ne învelim cu ocara noastră, căci am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi şi părinţii noştri, din tinereţea noastră şi până în ziua de azi, şi n-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru.” Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
