Isus în Isaia 53

 

Studiul 7 – Trimestrul IV

Duminica , 10 noiembrie 2013

 

1. Ce ni se spune în Isaia 53:2-12 despre ceea ce a făcut Hristos pentru noi?

Isaia 53

2. El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.

3. Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.

4. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.

5. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.

6. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.

7. Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.

8. El a fost luat prin apăsare şi judecată. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?

9. Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui.

10. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui.

11. Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi Se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.

12. De aceea, Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine însuşi la moarte şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.

Isaia 52:13 – 53:12 conţine descrierea emoţionantă a jertfei Domnului Hristos pentru păcatele omenirii. Există câteva elemente care ne dovedesc că moartea Sa a realizat ispăşirea sub forma substituţiei penale, ceea ce înseamnă că El a preluat pedeapsa pe care o meritam noi şi a murit ca Înlocuitor al nostru. Iată câteva dintre implicaţiile acestui pasaj în ceea ce priveşte lucrarea Sa pentru noi:

Isaia 52

13. „Iată, Robul Meu va propăşi; Se va sui, Se va ridica, Se va înălţa foarte sus.

14. După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era faţa şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor –

15. tot aşa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie; înaintea Lui împăraţii vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise şi vor auzi ce nu mai auziseră.”

Isaia 53

1. Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului?

2. El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.

3. Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.

4. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.

5. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.

6. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.

7. Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.

8. El a fost luat prin apăsare şi judecată. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?

9. Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui.

10. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui.

11. Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi Se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.

12. De aceea, Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine însuşi la moarte şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.

Isus a suferit pentru alţii. El a luat asupra Sa suferinţele şi durerile lor (vers. 4), păcatele, fărădelegile şi nelegiuirea lor (vers. 5, 6, 8, 11).

El le oferă mari binecuvântări acelora pentru care suferă: pace, vindecare (vers. 5) şi îndreptăţire (vers. 11).

A fost voia lui Dumnezeu ca Isus să fie zdrobit prin suferinţă (vers. 10). Dumnezeu a aşezat asupra Lui nelegiuirea noastră (vers. 6), deoarece era planul Său ca El să moară în locul nostru.

Isus este neprihănit (vers. 11), la El nu s-a găsit nicio nelegiuire şi nici vicleşug (vers. 9).

El a fost jertfa pentru vină, jertfa de ispăşire pentru păcat (vers. 10).

2. Citeşte Luca 22:37, Faptele 8:32-35 şi 1 Petru 2:21-25. Cum interpretează aceşti scriitori Isaia 53?

Luca 22

37. Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: „El a fost pus în numărul celor fărădelege.” Şi lucrurile privitoare la Mine sunt gata să se împlinească.”

Fapte 8

32. Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura;

33. în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ.”

34. Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbeşte prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?”

35. Atunci Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta şi i-a propovăduit pe Isus.

1 Petru 2

21. Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.

22. „El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug.”

23. Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.

24. El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.

25. Căci eraţi ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.

Aluziile Noului Testament la Isaia 53 demonstrează dincolo de orice dubiu că Isus Hristos a împlinit această profeţie. Mai mult chiar, El Însuşi S-a identificat cu persoana descrisă aici (Luca 22:37). El a luat păcatele noastre asupra Sa pentru ca noi să putem fi iertaţi şi transformaţi.

Luca 22

37. Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: „El a fost pus în numărul celor fărădelege.” Şi lucrurile privitoare la Mine sunt gata să se împlinească.”

Meditează asupra pasajului din Isaia 53. Ce poţi face pentru a-ţi însuşi aceste făgăduinţe, pentru a avea convingerea că, indiferent ce ai făcut, ele sunt valabile şi în dreptul tău atunci când te predai Domnului prin credinţă şi ascultare?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV

Psalmii 95

 

1. Veniţi să cântăm cu veselie Domnului şi să strigăm de bucurie către Stânca mântuirii noastre.

2. Să mergem înaintea Lui cu laude, să facem să răsune cântece în cinstea Lui!

3. Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un împărat mare mai presus de toţi dumnezeii.

4. El ţine în mână adâncimile pământului, şi vârfurile munţilor sunt ale Lui.

5. A Lui este marea, El a făcut-o, şi mâinile Lui au întocmit uscatul:

6. veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!

7. Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi suntem poporul păşunii Lui, turma pe care o povăţuieşte mâna Lui… O! de aţi asculta azi glasul Lui! –

8. „Nu vă împietriţi inima ca la Meriba, ca în ziua de la Masa, în pustiu,

9. unde părinţii voştri M-au ispitit şi M-au încercat, măcar că văzuseră lucrările Mele.

10. Patruzeci de ani M-am scârbit de neamul acesta şi am zis: „Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.”

11. De aceea am jurat în mânia Mea: „Nu vor intra în odihna Mea!”

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO