Studiul 13 – Trimestrul II

Joi , 27 iunie 2013

 

Într-o ocazie anterioară, poporul a întrebat: „Unde este Dumnezeul dreptăţii?” În capitolul 4, este oferită asigurarea solemnă că Dumnezeu va face dreptate în lume. Atunci, cei trufaşi şi cei răi vor fi distruşi cum este distrusă miriştea prin foc. Miriştea este un teren plin de tulpini retezate şi de rădăcini ale plantelor rămase în urma recoltării. Fiind uscate, ele ard foarte repede. În ziua Domnului, agentul de distrugere va fi focul, aşa cum, în vremea lui Noe, agentul de distrugere a fost apa.

9. Citeşte Maleahi 4. Potrivit acestui pasaj, care este diferenţa majoră dintre cei mântuiţi şi cei pierduţi? (Vezi şi Deuteronomul 30:19; Ioan 3:16.)

Maleahi 4

1. Căci iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toţi cei trufaşi şi toţi cei răi vor fi ca miriştea; ziua care vine îi va arde, zice Domnul oştirilor, şi nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramură.
2. Dar pentru voi, care vă temeţi de Numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii, şi tămăduirea va fi sub aripile Lui; veţi ieşi şi veţi sări ca viţeii din grajd.
3. Şi veţi călca în picioare pe cei răi, căci ei vor fi ca cenuşa sub talpa picioarelor voastre, în ziua pe care o pregătesc Eu, zice Domnul oştirilor.
4. Aduceţi-vă aminte de Legea lui Moise, robul Meu, căruia i-am dat în Horeb rânduieli şi porunci pentru tot Israelul!
5. Iată, vă voi trimite pe prorocul Ilie înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată.
6. El va întoarce inima părinţilor spre copii şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc ţara cu blestem!”

Deuteronomul 30

19. Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta,

Ioan 3

16. Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.

Versetul 1 subliniază soarta celor răi, iar versetul 2, binecuvântările care îi aşteaptă pe cei buni. Găsim aici un nou răspuns la întrebarea: „Unde este Dumnezeul dreptăţii?”, doar că, de data aceasta, este dată asigurarea că va veni o zi în care Soarele Neprihănirii va răsări şi va aduce vindecare. Răsăritul „Soarelui Neprihănirii” – în alte versiuni ale Bibliei, „Soarele Dreptăţii” (vezi, de exemplu, NTR) – este metafora începutului unei zile noi, a unei noi ere în istoria mântuirii. La acest răsărit, răul va fi distrus definitiv, cei mântuiţi se vor bucura de rezultatul final al lucrării Domnului Hristos pentru ei şi în tot universul va dăinui pacea.

Maleahi îşi încheie cartea cu două îndemnuri referitoare la credinţa biblică. Primul este un apel de a ne aduce aminte de revelaţia dată de Dumnezeu prin Moise (primele cinci cărţi ale Bibliei şi, totodată, cărţile fundamentale ale Vechiului Testament). Al doilea îndemn face referire la lucrarea lui Ilie, profet plin de Duhul Sfânt, care i-a chemat pe israeliţi să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu.

Isus Însuşi a arătat că profeţia aceasta s-a împlinit prin lucrarea lui Ioan Botezătorul (Matei 11:13,14), iar noi credem că ea se va împlini încă o dată în timpul sfârşitului, când Dumnezeu va avea un popor care va proclama fără teamă solia Sa în lume. „Cei care vor pregăti calea pentru a doua venire a lui Hristos sunt reprezentaţi de Ilie cel credincios, la fel ca Ioan, care a venit în duhul lui Ilie cu scopul de a pregăti calea pentru prima venire a lui Hristos.” – Ellen G. White, Sfaturi pentru sănătate, p. 72, 73

Matei 11

13. Căci până la Ioan au prorocit toţi Prorocii şi Legea.
14. Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie care trebuia să vină.

Cum vom îndeplini această lucrare sfântă? Cât de bine reuşeşti să o aduci la îndeplinire în prezent?

==========================================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Iov 1

1. Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi omul acesta era fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău.
2. I s-au născut şapte fii şi trei fete.
3. Avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgăriţe şi un foarte mare număr de slujitori. Şi omul acesta era cel mai cu vază din toţi locuitorii Răsăritului.
4. Fiii săi se duceau unii la alţii şi dădeau, rând pe rând, câte un ospăţ. Şi pofteau şi pe cele trei surori ale lor să mănânce şi să bea împreună cu ei.
5. Şi, după ce treceau zilele de ospăţ, Iov chema şi sfinţea pe fiii săi: se scula dis-de-dimineaţă şi aducea pentru fiecare din ei câte o ardere de tot. Căci zicea Iov: „Poate că fiii mei au păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor.” Aşa avea Iov obicei să facă.
6. Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor.
7. Domnul a zis Satanei: „De unde vii?” Şi Satana a răspuns Domnului: „De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.”
8. Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.”
9. Şi Satana a răspuns Domnului: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?
10. Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui şi tot ce este al lui? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui, şi turmele lui acoperă ţara.
11. Dar ia întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de tot ce are, şi sunt încredinţat că Te va blestema în faţă.”
12. Domnul a zis Satanei: „Iată, îţi dau pe mână tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mâna.” Şi Satana a plecat dinaintea Domnului.
13. Într-o zi, pe când fiii şi fiicele lui Iov mâncau şi beau vin în casa fratelui lor cel întâi născut,
14. a venit la Iov un sol, care a zis: „Boii arau şi măgăriţele păşteau lângă ei.
15. Şi s-au aruncat nişte Sabeeni asupra lor, i-au luat şi au trecut pe slujitori prin ascuţişul sabiei. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.”
16. Pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: „Focul lui Dumnezeu a căzut din cer şi a aprins oile şi pe slujitorii tăi şi i-a ars de tot. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.”
17. Pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: „Nişte Haldeeni, înşiraţi în trei cete, s-au aruncat asupra cămilelor, le-au luat şi au trecut pe slujitori prin ascuţişul sabiei. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.”
18. Pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: „Fiii tăi şi fiicele tale mâncau şi beau vin în casa fratelui lor întâi născut.
19. Şi deodată, a venit un vânt mare de dincolo de pustiu şi a izbit în cele patru colţuri ale casei: casa s-a prăbuşit peste tineri, şi au murit. Şi am scăpat numai eu, ca să-ţi dau de ştire.”
20. Atunci Iov s-a sculat, şi-a sfâşiat mantaua şi şi-a tuns capul. Apoi, aruncându-se la pământ, s-a închinat
21. şi a zis: „Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat – binecuvântat fie Numele Domnului!”
22. În toate acestea, Iov n-a păcătuit deloc şi n-a vorbit nimic necuviincios împotriva lui Dumnezeu.
 
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO