Studiul 7 – Trimestrul II

Vineri , 17 mai 2013

Soarele  apune la ora 20:38

 

„Dacă ar fi cunoscut tot ce avusese privilegiul să cunoască şi ar fi luat seama la lumina pe care i-o trimisese Cerul, cetatea [Ierusalim] ar fi putut să rămână în picioare în mândria prosperităţii, împărăteasa naţiunilor, liberă în puterea dată de Dumnezeu. La porţile sale, n-ar fi stat ostaşi înarmaţi. […] Soarta fericită care ar fi binecuvântat Ierusalimul, dacă L-ar fi primit pe Răscumpărătorul lui, s-a înfăţişat înaintea Fiului lui Dumnezeu. El a văzut că, prin El, cetatea ar fi putut să fie vindecată de dureroasa ei boală, ar fi fost eliberată din sclavie şi ar fi fost întărită ca o puternică metropolă a pământului. De pe zidurile ei, porumbelul păcii ar fi zburat la toate naţiunile. Ea ar fi fost diadema plină de slavă a lumii.” – Ellen G. White, Hristos, lumina lumii, p. 577

Întrebări pentru discuţie

1. Dacă vrei să afli mai multe despre suferinţa profeţilor lui Dumnezeu, citeşte din cartea Schiţe din viaţa mea de Ellen G. White. Ce ai descoperit despre încercările şi truda cu care se confruntă mesagerii credincioşi ai lui Dumnezeu?

2. Este atât de uşor să ne lăsăm absorbiţi de formele religiei, de tradiţiile şi de ceremoniile ei! În ele însele, nu sunt rele, dar ce se întâmplă atunci când ele devin un scop în sine şi nu un mijloc care ne arată ce înseamnă să fii în mod real un copil al lui Dumnezeu?

3. Meditează mai mult la ideea întrupării, la ideea că Dumnezeul Creator a luat asupra Sa trupul uman. Un teolog medieval scria: „Păstrând tot ce era, Hristos a luat asupra Sa ceea ce nu era”, adică natura noastră umană. Gândeşte-te ce ne descoperă acest adevăr uimitor despre dragostea lui Dumnezeu pentru noi. Ce sentimente ar trebui să ne inspire acest gând?

=================================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

2 Cronici 29

1. Ezechia a ajuns împărat la vârsta de douăzeci şi cinci de ani şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Abia, fata lui Zaharia.
2. El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.
3. În anul întâi al domniei lui, în luna întâi, a deschis uşile Casei Domnului şi le-a dres.
4. A adus pe preoţi şi pe leviţi, pe care i-a strâns în locul deschis dinspre răsărit,
5. şi le-a zis: „Ascultaţi-mă, leviţilor! Acum sfinţiţi-vă, sfinţiţi Casa Domnului Dumnezeului părinţilor voştri şi scoateţi afară din Sfântul Locaş ce este necurat.
6. Căci părinţii noştri au păcătuit, au făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului nostru. L-au părăsit, şi-au abătut privirile de la Cortul Domnului şi i-au întors spatele.
7. Au închis chiar uşile pridvorului şi au stins candelele, şi n-au adus Dumnezeului lui Israel nici tămâie, nici arderi de tot în Sfântul Locaş.
8. De aceea mânia Domnului a fost peste Iuda şi peste Ierusalim şi i-a făcut de groază, de spaimă şi de bătaie de joc, cum vedeţi cu ochii voştri.
9. Şi din pricina aceasta au căzut părinţii noştri ucişi de sabie, şi fiii noştri, fiicele noastre şi nevestele noastre sunt în robie.
10. Am de gând, dar, să fac legământ cu Domnul Dumnezeul lui Israel, pentru ca mânia Lui aprinsă să se abată de la noi.
11. Acum, fiilor, nu mai staţi nepăsători; căci voi aţi fost aleşi de Domnul ca să staţi în slujbă înaintea Lui, să fiţi slujitorii Lui şi să-I aduceţi tămâie.”
12. Şi leviţii s-au sculat: Mahat, fiul lui Amasai, Ioel, fiul lui Azaria, din fiii chehatiţilor; şi din fiii merariţilor: Chis, fiul lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel; şi din gherşoniţi: Ioah, fiul lui Zima, Eden, fiul lui Ioah;
13. şi din fiii lui Eliţafan: Şimri şi Ieiel; şi din fiii lui Asaf: Zaharia şi Matania;
14. şi din fiii lui Heman: Iehiel şi Şimei; şi din fiii lui Iedutun: Şemaia şi Uziel.
15. Au adunat pe fraţii lor şi, după ce s-au sfinţit, au venit să cureţe şi Casa Domnului, după porunca împăratului şi după cuvintele Domnului.
16. Preoţii au intrat înăuntrul Casei Domnului ca s-o cureţe; au scos toate necurăţiile pe care le-au găsit în Templul Domnului şi le-au pus în curtea Casei Domnului, unde le-au adunat leviţii ca să le ducă afară în pârâul Chedron.
17. Au început aceste curăţări în ziua întâi a lunii întâi; în a opta zi a lunii au intrat în pridvorul Domnului, şi opt zile au curăţat Casa Domnului; în a şaisprezecea zi a lunii întâi isprăviseră.
18. S-au dus apoi la împăratul Ezechia şi au zis: „Am curăţat toată Casa Domnului, altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui şi masa pâinilor pentru punerea înainte cu toate uneltele ei.
19. Am adus iarăşi în stare bună şi am curăţat toate uneltele pe care le pângărise împăratul Ahaz în timpul domniei lui, când cu fărădelegile lui: sunt înaintea altarului Domnului.”
20. Împăratul Ezechia s-a sculat dis-de-dimineaţă, a strâns pe mai marii cetăţii şi s-a suit la Casa Domnului.
21. Au adus şapte viţei, şapte berbeci, şapte miei şi şapte ţapi, ca jertfă de ispăşire pentru împărăţie, pentru Sfântul Locaş şi pentru Iuda. Împăratul a poruncit preoţilor, fiii lui Aaron, să le aducă pe altarul Domnului.
22. Preoţii au înjunghiat boii şi au strâns sângele, pe care l-au stropit pe altar; au înjunghiat berbecii şi au stropit sângele pe altar; au înjunghiat mieii şi au stropit sângele pe altar.
23. Au adus apoi ţapii ispăşitori înaintea împăratului şi înaintea adunării, care şi-au pus mâinile peste ei.
24. Preoţii i-au înjunghiat şi au turnat sângele la piciorul altarului, ca ispăşire pentru păcatele întregului Israel; căci pentru tot Israelul poruncise împăratul să se aducă arderea de tot şi jertfa de ispăşire.
25. A pus pe leviţi în Casa Domnului cu chimvale, lăute şi harpe, după rânduiala lui David, lui Gad, văzătorul împăratului, şi prorocului Natan; căci astfel era porunca Domnului dată prin prorocii Săi.
26. Leviţii au luat loc cu instrumentele lui David, şi preoţii, cu trâmbiţele.
27. Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar; şi, în clipa când a început arderea de tot, a început şi cântarea Domnului, în sunetul trâmbiţelor şi instrumentelor lui David, împăratul lui Israel.
28. Toată adunarea s-a închinat, au cântat cântarea şi au sunat din trâmbiţe, până s-a isprăvit arderea de tot.
29. Şi când au isprăvit de adus arderea de tot, împăratul şi toţi cei ce erau cu el au îngenuncheat şi s-au închinat.
30. Apoi împăratul Ezechia şi căpeteniile au zis leviţilor să laude pe Domnul cu cuvintele lui David şi ale prorocului Asaf. L-au lăudat cu bucurie şi s-au plecat, şi s-au închinat.
31. Ezechia a luat atunci cuvântul şi a zis: „Acum, după ce v-aţi sfinţit în slujba Domnului, apropiaţi-vă, aduceţi dobitoacele pentru jertfă şi aduceţi jertfe de mulţumire la Casa Domnului.” Şi adunarea a adus dobitoacele pentru jertfă şi a adus jertfe de mulţumire; şi toţi cei pe care-i îndemna inima au adus arderi de tot.
32. Numărul arderilor de tot aduse de adunare a fost de şaptezeci de boi, o sută de berbeci şi două sute de miei; toate aceste vite au fost jertfite ca ardere de tot Domnului.
33. Şi au mai închinat Domnului şase sute de boi şi trei mii de oi.
34. Dar preoţii erau în număr mic şi n-au putut să despoaie toate arderile de tot; i-au ajutat fraţii lor, leviţii, până s-a isprăvit lucrarea şi până s-au sfinţit şi ceilalţi preoţi; căci leviţii s-au sfinţit mai degrabă decât preoţii.
35. De altfel erau foarte multe arderi de tot, cu grăsimile jertfelor de mulţumire şi cu jertfele de băutură ale arderilor de tot. Astfel a fost aşezată din nou slujba Casei Domnului.
36. Ezechia şi tot poporul s-au bucurat că Dumnezeu făcuse pe popor cu voie bună, căci lucrul s-a făcut pe neaşteptate.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO