Ce este bine
Studiul 7 – Trimestrul II
Miercuri , 15 mai 2013
În deschiderea capitolului 6 din Mica, Dumnezeu intră în dialog cu poporul Său şi enumeră toate lucrurile pe care le-a făcut pentru el. În replică, închinătorul intră în templu şi întreabă ce poate face pentru a fi pe placul lui Dumnezeu. Cu ce dar se poate înfăţişa înaintea Sa: cu viţei de un an, cu mii de berbeci, cu zeci de mii de râuri de untdelemn sau cu întâiul lui născut? Observăm aici că mărimea şi valoarea darului creşte treptat.
5. Ce adevăr crucial, de o importanţă deosebită pentru noi, adventiştii de ziua a şaptea, este prezentat în Mica 6:1-8? Ce concluzie tragem de aici cu privire la faptul că adevărul înseamnă mai mult decât o doctrină adevărată şi înţelegerea în detaliu a profeţiei? (Vezi şi Matei 23:23.)
Mica 6
1. Ascultaţi, dar, ce zice Domnul: „Scoală-te, judecă-te înaintea munţilor, şi dealurile să-ţi audă glasul!… 2. Ascultaţi, munţi, pricina Domnului şi luaţi aminte, temelii tari ale pământului! Căci Domnul are o judecată cu poporul Său şi vrea să Se judece cu Israel. – 3. Poporul Meu, ce ţi-am făcut şi cu ce te-am ostenit? Răspunde-Mi! 4. Căci te-am scos din ţara Egiptului, te-am izbăvit din casa robiei şi am trimis înaintea ta pe Moise, Aaron şi Maria! 5. Poporul Meu, adu-ţi aminte ce plănuia Balac, împăratul Moabului, şi ce i-a răspuns Balaam, fiul lui Beor, şi ce s-a întâmplat din Sitim până la Ghilgal, ca să cunoşti binefacerile Domnului!” 6. Cu ce voi întâmpina pe Domnul şi cu ce mă voi pleca înaintea Dumnezeului celui Preaînalt? Îl voi întâmpina oare cu arderi de tot, cu viţei de un an? 7. Dar primeşte Domnul oare mii de berbeci sau zeci de mii de râuri de untdelemn? Să dau eu pentru fărădelegile mele pe întâiul meu născut, rodul trupului meu, pentru păcatul sufletului meu? – 8. Ţi s-a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?Matei 23
23. Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.Profetul declară că Dumnezeu a arătat deja ce aşteaptă din partea închinătorilor. Israeliţii ştiau din învăţăturile lui Moise ce făcuse Dumnezeu pentru ei (Deuteronomul 10:12,13). Răspunsul dat de Mica nu era o descoperire nouă, nu era o cerinţă nouă din partea Domnului. Se ştia deja foarte bine că jertfele şi slujbele preoţeşti nu erau cea dintâi preocupare a Sa. Dorinţa Lui supremă era ca ei să fie drepţi cu semenii lor şi să dea dovadă de devotament şi de dragoste faţă de El. Cel mai scump şi mai mare dar pe care I-l puteau aduce era ascultarea!
Deuteronomul 10
12. Acum, Israele, ce alta cere de la tine Domnul Dumnezeul tău, decât să te temi de Domnul Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să iubeşti şi să slujeşti Domnului Dumnezeului tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău, 13. să păzeşti poruncile Domnului şi legile Lui pe care ţi le dau astăzi, ca să fii fericit?Mica 6:8 este declaraţia cea mai succintă despre voia lui Dumnezeu pentru poporul Său. Ea sintetizează toate învăţăturile profeţilor despre religia adevărată: o viaţă în care să se dea dovadă de dreptate, de milă şi de o umblare smerită cu Domnul. Dreptatea este împlinită la îndemnul Duhului lui Dumnezeu. Ea are de-a face cu egalitatea între oameni şi cu corectitudinea faţă de toţi, în special faţă de cei slabi şi neputincioşi care sunt exploataţi de alţii. Mila înseamnă îndurare manifestată din dragoste şi din devotament faţă de alţii. Umblarea smerită cu Dumnezeu se referă la punerea lui Dumnezeu pe primul loc în viaţa noastră şi la trăirea în ascultare de voinţa Sa.
De ce este mai uşor să păzim Sabatul cu stricteţe decât să facem dreptate, să iubim mila şi să umblăm smeriţi cu Dumnezeu?
================================================================
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
2 Cronici 27
1. Iotam avea douăzeci şi cinci de ani când a ajuns împărat şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Ieruşa, fata lui Ţadoc. 2. El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său, Ozia. Numai că n-a intrat în Templul Domnului. Totuşi poporul se strica mereu. 3. Iotam a zidit poarta de sus a Casei Domnului şi a făcut multe clădiri pe zidurile de pe deal. 4. A zidit cetăţi pe muntele lui Iuda şi cetăţui şi turnuri în dumbrăvi. 5. A fost în război cu împăratul fiilor lui Amon şi i-a biruit. Fiii lui Amon i-au dat în anul acela o sută de talanţi de argint, zece mii de cori de grâu şi zece mii de orz; şi i-au plătit tot atât pe anul al doilea şi al treilea. 6. Iotam a ajuns puternic, pentru că şi-a urmat necurmat căile înaintea Domnului Dumnezeului său. 7. Celelalte fapte ale lui Iotam, toate războaiele lui şi tot ce a făcut el, sunt scrise în cartea împăraţilor lui Israel şi Iuda. 8. El avea douăzeci şi cinci de ani când a ajuns împărat şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. 9. Iotam a adormit cu părinţii săi, şi l-au îngropat în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ahaz. Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
